Centrele de tortură din Herson au fost înfiinţate și finanțate de statul rus, susține o echipă de avocaţi

Dovezile strânse de autorităţile din Herson în sudul Ucrainei arată că centrele de tortură ruseşti nu au fost înfiinţate la întâmplare, ci au fost planificate şi finanţate direct de statul rus, potrivit unei echipe de avocaţi ucraineni şi internaţionali condusă de un avocat din Marea Britanie, scrie The Guardian, citată de News.ro.

Oraşul s-a aflat sub control rusesc timp de opt luni, de la 2 martie anul trecut până când forţele ucrainene au intrat în oraş pe 11 noiembrie.

Avocaţii, numiţi Mobile Justice Team, au declarat joi că au investigat 20 de camere de tortură din Herson şi au concluzionat că fac parte dintr-un „plan calculat pentru terorizarea, subjugarea şi eliminarea rezistenţei ucrainene şi distrugerea identităţii ucrainene”.

Dovezile colectate de procurorii ucraineni şi analizate de echipă includ planuri folosite de forţele de ocupaţie ale lui Vladimir Putin pentru a înfiinţa, gestiona şi finanţa cele 20 de centre de tortură din Herson.

„Camerele de tortură în masă, finanţate de statul rus, nu sunt întâmplătoare, ci mai degrabă fac parte dintr-un plan atent gândit şi finanţat, cu un obiectiv clar de a elimina identitatea naţională şi culturală ucraineană”, a spus avocatul britanic Wayne Jordash, care conduce echipa.

Peste 1.000 de supravieţuitori au prezentat dovezi şi peste 400 de persoane au dispărut din Herson, spun avocaţii.

Centrele erau conduse de serviciile de securitate ruse, FSB, precum şi de serviciul penitenciar rus şi de colaboratori locali, potrivit avocaţilor, şi au fost concepute pentru a subjuga, reeduca sau ucide liderii ucraineni şi disidenţii obişnuiţi.

Printre prizonieri se număra oricine avea o legătură cu statul ucrainean sau cu societatea civilă ucraineană, cum ar fi activişti, jurnalişti, funcţionari publici şi profesori. Alte victime au spus că au fost oprite aleatoriu pe stradă şi apoi reţinute pentru că aveau material „pro-ucrainean” pe telefoane.

Prizonierii – bărbaţi şi femei – au fost supuşi unor bătăi fizice, torturi cu şocuri electrice şi înecare. Au fost forţaţi să înveţe şi să recite sloganuri, poezii şi cântece pro-ruse, spune echipa.

Nu este clar dacă cei peste 400 de oameni care au dispărut au fost ucişi în timpul ocupaţiei sau au fost duşi în Rusia.

„Planul lui Putin este să ocupe Ucraina, să supună populaţia ucraineană stăpânirii ruse şi să distrugă identitatea ucraineană. Acest plan devine din ce în ce mai clar pe măsură ce dovezile crimelor de război proliferează şi pe măsură ce investigaţiile noastre progresează”, a spus Jordash.

El a înfiinţat Echipa de justiţie mobilă în mai pentru a ajuta procurorul general ucrainean să investigheze şi să judece presupuşii criminali de război ruşi. Este finanţat de Ministerul de Externe al Marii Britanii, UE şi Departamentul de Stat al SUA şi îşi propune să umple un gol în serviciul naţional de urmărire penală al Ucrainei prin formare şi mentorat. Înainte de invazie, Ucraina avea 8.000 de procurori, dar niciunul cu experienţă specializată în crime de război.

Una dintre unităţile de tortură pe care echipa le-a examinat se afla în subsolul unui bloc de birouri, iar altele erau centre de detenţie reutilizate, potrivit echipei.

Reporterii The Guardian s-au numărat printre zecile de jurnalişti care au văzut şi auzit dovezi de tortură imediat după ce oraşul a fost eliberat.

În noiembrie, The Guardian a vizitat un centru de detenţie pentru minori şi a vorbit cu victimele care fuseseră ţinute acolo. Victimele şi martorii care locuiau în jurul centrului au spus că nu au văzut niciodată feţele bărbaţilor care conduceau centrul în timp ce purtau cagoule şi erau îmbărcaţi în negru.

Trei vecini şi doi comercianţi locali din afara centrului de detenţie pentru minori reutilizat au spus că au început să audă ţipete la aproximativ şase săptămâni după ce au constatat că soldaţii ruşi au preluat clădirea. Martorii au spus că au început să vadă oameni escortaţi cu pungi pe cap şi cadavre scoase din clădire.

„M-au bătut doar puţin, am avut noroc, dar colegii mei de celulă au fost bătuţi rău”, a spus Zhenia Dremo în noiembrie. Dermo a descris cum „soldaţii ruşi au ataşat de testiculele şi de penisul unui coleg de celulă un dispozitiv electric şi timp de două ore l-au auzit urlând”. Un alt ucrainean a fost supus aceluiaşi tratament dar ruşii nu au dus tortura până la capăt şi nu au declanşat curentul electric, potrivit unui alt bărbat intervievat de The Guardian.