Cercetător CNSAS: În 1988, existau trei informatori ai Securității pe lângă marea echipă de fotbal a Stelei. Securiștii ”Felix”, ”Mitică” și ”Crețu” au penetrat clubul Armatei și ”au întreprins măsuri de influențare pozitivă a jucătorilor recalcitranți” Lăcătuș, Bumbescu și Iovan

O carte lansată recent de un cercetător din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) dezvăluie faptul că, în 1988, Securitatea (Poliția Politică a regimului comunist) avea trei informatori în cadrul echipei de fotbal Steaua. Valentin Vasile a descoperit faptul că, pe lângă furnizarea de date despre coechipieri, aceștia aveau ”misiuni” de influențare în cadrul formației, una dintre acestea semănând cu cea a unui antrenor sau a unui psiholog. Numele celor trei informatori nu sunt însă cunoscute.

Informațiile apar în volumul ”Printre sportivi. Acțiunile Securității în problema «Sport»” (București, Editura Eikon, 2020) și sunt rodul a ”opt-nouă ani de căutări în arhivele CNSAS și ale Arhivelor Naționale”, după cum ne-a declarat autorul. Valentin Vasile este cercetător în cadrul acestei instituții și, în această carte, a adunat dovezi ale implicării Securității în viața sportivilor și a activității cluburilor de dinainte de 1989 (exemple: fuga din țară a lui Marcel Răducanu și a Nadiei Comăneci, racolarea de informatori sportivi, pregătirea de către Securitate a deplasărilor la Jocurile Olimpice).

Una dintre țintele Securității a fost faimoasa echipă de fotbal a Stelei, clubul militar care, în 1986, câștigase Cupa Campionilor Europeni (CCE). Miza Securității era cu atât mai mare cu cât era vorba de o rivalitate acerbă între principalele structuri de forță ale țării de la acel moment: Ministerul de Interne, care controla Dinamo, și Ministerul Apărării (care controla Steaua).

Vasile relatează momentul semifinalei CCE pe care echipa condusă atunci de Anghel Iordănescu a jucat-o în 1988 cu Benfica Lisabona (paginile 135-136).

Manșa tur de la București, din 6 aprilie 1988 (Steaua a jucat în componența: Gheorghe Liliac – Iovan, Dan Petrescu, Adrian Bumbescu, Tudorel Stoica, Miodrag Belodedici, Marius Lăcătuș, Gabi Balint, Victor Pițurcă, Gică Hagi, Gică Popescu – în timpul meciului au intrat Lucian Bălan și Ioan Cojocaru în locul lui Petrescu și Balint), a fost în atenția UM 02301 București, Biroul de Contrainformații, structură care, cu cinci zile mai devreme, declanșase operațiunea ”Columb” și un plan de măsuri informativ-operative, acestea din urmă având în vedere apelarea la rețeaua informativă și colaborarea între structuri de specialitate.

La primul nivel, scrie Valentin Vasile, ”s-a acționat în modul următor: sursele «Felix», «Mitică» și «Crețu», încadrate la secția de fotbal, au consemnat stările de spirit necorespunzătoare din rândul echipei militare; au întreprins măsuri de influențare pozitivă asupra jucătorilor cunoscuți ca recalcitranți (Bumbescu, Lăcătuș și Iovan) pentru a preveni altercațiile în teren”.

”Nu știu dacă cei trei erau fotbaliști, în documentele consultate nu se puteau găsi aceste detalii. Materialele ne-au fost predate de Armată cu puțin timp înainte de a termina manuscrisul”, a declarat Vasile pentru G4Media. În documente nu existau note informative semnate de cei trei, dar este cert că aceștia erau prezenți constant în sânul echipei și intimitatea jucătorilor, posibil ”de 2-3 ani”, după cum estimează Valentin Vasile.

Alte patru surse, «Marin», «Pic», «Firoiu» și «Barbu» au fost desemnate să însoțească echipa portugheză și ”să semnaleze comportările, contactele și legăturile suspecte, precum și preîntâmpinarea oricăror incidente.”

La al doilea nivel, alte structuri din cadrul Securității au trimis echipe speciale pentru protejarea tribunei oficiale, efectuarea unui control antiterorist în Complexul Ghencea, filmarea pe ascuns a diplomaților străini de la tribunla oficială. ”Totodată, pentru măsuri de siguranță, legătură și control, s-au folosit 10 ofițeri de contrainformații, plasați la tribuna oficială, masa presei, sectorul 42 și vestiare”, a mai scris Valentin Vasile pe baza documentelor din arhiva CNSAS.

Cercetătorul descrie, în continuare, un alt moment în care Securitatea a stat cu ochii pe echipa Steaua: un turneu efectuat în Occident în ianuarie 1989. Un ofițer de contrainformații militare, inclus în delegație ca metodist, a însoțit echipa în acest turneu în scopul de a executa ”o serie de activități preventive și/sau neutralizarea oricăror acțiuni care ar fi creat dezordine în interiorul delegației” formate din 21 de sportivi și șase tehnicieni.

Trei surse, despre care Valentin Vasile spune că există o mare probabilitate să fie cele de mai sus – «Felix», «Mitică» și «Crețu» – au primit, din nou, un rol: ”instruirea (…) pentru a obține date despre ceilalți coechipieri și banca tehnică”, restul măsurilor având în vedere ”verificarea amănunțită a tuturor celor incluși în delegație, pregătirea contrainformativă, individuală și colectivă, a întregului lot, pe baza documentării făcute de diverse structuri (Direcția a III-a, UM 0544, UM 0195 ș.a.), stabilirea dispozitivului de autoprotecție al echipei; la locul competiției, sportivii și tehnicienii se aflau permanent grupați, sub un strict control informativ și supravegherea conducerii lotului, astfel încât să nu fie posibilă nici o desprindere de grup, precum și interzicerea oricăror discuții sau interviuri cu mass-media sau emigranți români.” (pagina 137)

Și viitorul căpitan al echipei naționale, Gheorghe Popescu, a intrat în vizorul Securității, fiind recrutat în februarie 1986, pe vremea când era fotbalist la Universitatea Craiova. El a avut numele conspirativ ”Petrescu”. Într-o decizie din 2009, CNSAS a stabilit, însă, că Popescu nu a făcut poliție politică, adică notele sale informative nu au avut consecințe negative asupra celor despre care a scris. Un fragment dintr-una din aceste note, referitoare la antrenorul Constantin Oțet, suna astfel: ”(…) a preluat conducerea echipei în ianuarie 1987. De la venire, ne-a arătat obiectivele pe care le urmărește, iar în timpul antrenamentelor de la Bușteni a căutat să ne conducă cât mai bine în pregătire. Atmosfera creată de dânsul este foarte bună, lucru care satisface întreg lotul de jucători”.

Foto: Echipa Stelei din 1986, când a câștigat Cupa Campionilor Europeni (Sursa: Clubul Sportiv al Armatei Steaua)