Cercetător specializat în studiul colapsului civilizațiilor: „Societatea actuală are nevoie de transformări radicale pentru a supraviețui”

Este colapsul civilizației actuale inevitabil? „Avem nevoie de schimbări sociale și tehnologice dramatice” este opinia academicianului Danilo Brozović, citat de The Guardian, drept concluzie a unor cercetări care au inclus examinarea a 361 de studii și 73 de cărți despre colapsurile societale.

Prăbușirea civilizațiilor din trecut, de la puternicul imperiu mayaș la Rapa Nui (Insula Paștelui), a fascinat multă vreme oamenii și din motive evidente – cât de stabilă este propria noastră societate? Complexitatea din ce în ce mai mare a societăților sau aroganța umană duc inevitabil la uitare? În fața crizei climatice, a distrugerii galopante a lumii naturale, a creșterii tensiunilor geopolitice și nu numai, întrebarea este mai urgentă ca niciodată.

„Din ce în ce mai multe articole academice menționează amenințarea colapsului din cauza schimbărilor climatice”, spune Brozović de la școala de afaceri a Universității din Skövde, Suedia. Problema prăbușirii l-a cucerit după ce a fost ridicată în cadrul unui proiect privind durabilitatea afacerilor, care a condus apoi la revizuirea sa cuprinzătoare în 2023.

Domeniul nu duce lipsă de pesimiști extremi. „Ei cred că ceea ce facem va provoca în cele din urmă dispariția rasei umane”, spune Brozović. Unii spun că provocările actuale sunt atât de mari încât este timpul ca omenirea să se împace cu extincția și chiar să construiască un seif care să conțină cele mai mari realizări culturale ale noastre, ca o înregistrare pentru o civilizație viitoare – poate extraterestră. Alții, folosind date privind defrișările și populația, evaluează șansa unui colaps catastrofal la 90% sau mai mult.

Majoritatea cercetătorilor sunt mai optimiști, dacă nu chiar optimiști. Brozović afirmă: „Ei spun că prăbușirea pentru noi va fi doar sfârșitul vieții așa cum o știm astăzi. Va exista mai puțină globalizare și un standard de viață mai scăzut, afectând foarte negativ sănătatea publică”.

Aceasta ridică problema a ceea ce se înțelege prin colaps: majoritatea sunt de acord că este vorba despre pierderea unor structuri sociale și politice complexe pe parcursul a cel mult câteva decenii. Dar, conform acestei definiții, multe colapsuri clasice, interpretate greșit în oglinda retrovizoare a istoriei, pot fi de fapt descrise mai bine ca transformări. În ultimii aproximativ 10 ani, oamenii se întreabă dacă societatea Rapa Nui s-a prăbușit sau s-a reinventat?”, spune el.

Căutarea de explicații pentru prăbușirea societății a fost una îndelungată, datând cel puțin de la „An Essay on the Principle of Population” a lui Thomas Malthus și de la „History of the Decline and Fall of the Roman Empire” a lui Edward Gibbon, care a dat vina pe decadență și invazii barbare.

În prezent, colapsurile sunt considerate rezultatul unor factori combinați, cum ar fi problemele de mediu, bolile, tulburările politice sau economice, crizele religioase și epuizarea solului, chiar dacă un singur factor ar putea precipita colapsul.

Brozović afirmă: „Dar există o teorie a colapsului care se remarcă ca fiind cea mai frecvent invocată: Teoria complexității a lui Joseph Tainter”. Teoria lui Tainter a fost publicată în 1988 și de atunci a fost descrisă drept „complexitatea de vârf”.

Brozović afirmă: „El spune că principala funcție a fiecărei societăți este rezolvarea problemelor prin investirea resurselor. Dar pe măsură ce societatea devine mai complexă, problemele devin și mai complexe, așa că trebuie să investești mai multe resurse. Painter spune că, la sfârșitul acestei spirale, colapsul este inevitabil, deoarece nu se poate face acest lucru la nesfârșit. Inovațiile tehnologice pot simplifica problemele din ce în ce mai complexe. Dar, din nou, acest lucru nu poate continua la nesfârșit”.

Totuși, există o problemă în încercarea de a trage concluzii pentru viitor: colapsurile din trecut au fost locale sau regionale. „Dar noi trăim într-o societate globală și extrem de complexă”, spune Brozović. „[Cu toate acestea], o perspectivă foarte importantă este că, indiferent de cauza colapsului, modul în care reacționează o societate pare crucial.”

După ce a cercetat pe larg studiul colapsurilor societale, crede Brozović că modul în care trăiește omenirea în prezent pare sustenabil? „Nu, nu – cu siguranță nu”, spune el. „Trebuie să facem ceva – aceasta este concluzia care se desprinde din citirea tuturor acestor cercetări.”

„În cele din urmă, trebuie să transformăm radical societatea și trebuie să o facem rapid”, spune el. Aceasta înseamnă revizuirea politicii, a politicilor și a instituțiilor, protejarea producției alimentare și a elementelor naturale care susțin viața pe Pământ.

„Aceasta este rețeta pentru a atenua colapsul”, spune el. „Dar nimic nu se întâmplă cu adevărat în mod substanțial. Schimbăm discuția despre ceea ce este acceptabil și ceea ce nu este, și se întâmplă multe lucruri bune, pozitive. Dar întrebarea este: se va întâmpla suficient de repede?”

Analiza lui Brozović evidențiază o barieră semnificativă în calea acțiunii, remarcată de Paul și Anne Ehrlich: convingerea oamenilor de necesitatea unor astfel de măsuri, o sarcină îngreunată și mai mult de creșterea dezinformării online.

Sursa: The Guardian