Cercetătorul Dacian Dolean despre rezultatele PISA 2022: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională

Au fost publicate rezultatele testării PISA 2022, iar performanțele elevilor din România la acest test indică cel puțin trei concluzii importante:

1. Dacă ne uităm la rezultatele medii ale OECD (care au scăzut dramatic față de anul 2018), rezultatele elevilor din România pot fi interpretate ca fiind îmbucurătoare deoarece au fost relativ constante. Am văzut o ușoară creștere la citire și științe și o ușoară scădere la matematică, însă aceste schimbări ne plasează pe o poziție mai bună față de multe alte țări participante (p. 156). Este greu de spus cu precizie care factori au putut contribui la această diferență în performanță, însă aș specula următoarea idee: Aceasta este prima generație de elevi care a început să frecventeze școala în clasa pregătitoare (și nu în clasa 1). Este posibil ca introducerea clasei pregătitoare să fi permis elevilor să profite mai mult de efectele benefice ale școlarizării. Această idee este susținută de studiile noastre care arată că prezența elevilor la școală este un predictor cheie al performanței lor la învățătură.
2. Dacă ne uităm la performanța generală a elevilor, rezultatele nu sunt deloc îmbucurătoare. Procentul elevilor ale căror scoruri îi plasează sub nivelul 2 (de bază) este în continuare mare la citire (42%), matematică (49%) și științe (44%). Aceste procente sunt mult mai mari față de media OECD (26% la citire, 31% la matematică și 24 % la științe). Cu alte cuvinte, decalajul este în continuare foarte mare între elevii din România și media elevilor din țările participante la testare.
3. Cel mai îngrijorător aspect al acestui raport este faptul că România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Mai precis, în România avem cele mai mari diferențe între performanțele elevilor la matematică în funcție de statutul socio-economic (pg. 44 și 117). Acest lucru poate însemna multe lucruri, inclusiv faptul că performanța multor elevi este dependentă de măsura în care părinții lor își pot permite să plătească meditații după orele de școală. În acest caz, așa cum am mai scris, performanța autentică a sistemului educațional din România (ca sistem gratuit de servicii publice) ar fi mult mai slabă decât o arată datele PISA.

Citește pe Edupedu.ro analiza integrală semnată de Dacian Dolean, psiholog educațional specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii