Ceremonia de înmânare a premiilor Nobel are loc duminică/ Laureații anului 2023

Anual, la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului Premiilor Nobel, Alfred Nobel (1896), se desfăşoară ceremoniile oficiale de înmânare a Premiilor Nobel, transmite Agerpres.ro.

După cum se prevede în testamentul Nobel, premiile pentru Fizică, pentru Chimie, pentru Fiziologie sau Medicină şi cel pentru Literatură sunt acordate la Stockholm, Suedia, în timp ce Premiul Nobel pentru Pace este acordat la Oslo, Norvegia. Din 1969, la ceremonia de la Stockholm este acordat un premiu suplimentar – Premiul Sveriges Riksbank pentru Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel, potrivit www.nobelprize.org.

La Stockholm, laureaţii primesc medalia şi diploma Premiului Nobel de la regele Carl XVI Gustaf al Suediei. Ceremonia de decernare se desfăşoară în Sala de Concerte din Stockholm. Medalia Premiului Nobel, concepută de renumitul sculptor norvegian Gustav Vigeland, este realizată din aur masiv şi reprezintă portretul lui Alfred Nobel.

La Oslo, Premiul Nobel pentru Pace este înmânat de preşedintele Comitetului Nobel Norvegian în prezenţa regelui Harald al V-lea al Norvegiei. Ceremonia de premiere se desfăşoară în sediul Primăriei din Oslo.

Fiecare laureat este aşteptat să susţină o prelegere înainte de a-şi primi premiul, prelegere care este transmisă în direct pe www.nobelprize.org..

Laureaţii anului 2023 sunt:

Laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină: Katalin Kariko (Ungaria, n. 17 ian. 1955) şi Drew Weissman (SUA, n. 7 sept. 1959), recompensaţi pentru ”descoperirile lor despre modificările bazei de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”.

Cercetătorii Pierre Agostini (SUA, n. 23 iul. 1941), Ferenc Krausz (Germania, n. 16 mai 1962) şi Anne L’Huillier (Franţa, n. 16 aug. 1958), recompensaţi cu Premiul Nobel pentru Fizică pentru „metode experimentale care generează attosecunde (a 10 la puterea minus 18 parte dintr-o secundă – n.red.) de impulsuri luminoase pentru studierea dinamicii electronilor în cadrul materiei”.

Premiul Nobel pentru Chimie: cercetătorii Moungi G. Bawendi (Franţa, n. 15 mart. 1961), Louis E. Brus (SUA, 10 aug. 1943) şi Alexei I. Ekimov (SUA, n. 28 febr. 1945), pentru „descoperirea şi sinteza punctelor cuantice”.

Scriitorul norvegian Jon Fosse (n. 29 sept. 1959), recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură „pentru piesele şi proza sa inovatoare, care dau voce celor nerostite”, conform nobelprize.org.

Al cincilea Premiu Nobel, cel pentru Pace, este acordat activistei iraniene încarcerată Narges Mohammadi (n. 21 apr. 1972) pentru „lupta ei împotriva opresiunii femeilor din Iran şi lupta ei pentru a promova drepturile omului şi libertatea pentru toţi”.

Claudia Goldin (SUA, n. 14 mai 1946) primeşte Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice, „pentru progresele în înţelegerea rezultatelor participării femeilor pe piaţa muncii”.

Primele Premii Nobel au fost decernate la 10 decembrie 1901, la Stockholm, pentru Fizică, Medicină, Chimie, Literatură şi Pace. Iniţiatorul Premiilor Nobel este magnatul industrial suedez Alfred Nobel (n. 1833 – m. 1896), inventatorul dinamitei. Celor cinci discipline alese de Alfred Nobel – fizică, medicină, chimie, literatură şi pace – li s-a adăugat, în 1969, şi cel pentru economie, instituit cu ocazia Centenarului Băncii Naţionale a Suediei, fiind subvenţionat de către aceasta.

sursa: Agerpres.ro