Cererea 2 de plată din PNRR, trimisă de guvern încă din decembrie 2022, nu a fost aprobată încă de Comisia Europeană / Două jaloane pe energie sunt cu probleme. Miza: 2,8 miliarde de euro

Comisia Europeana evaluează încă cea de-a doua cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,8 miliarde de euro, iar o decizie finală încă nu a fost emisă, a anunțat miercuri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene printr-o actualizare a unui comunicat transmis inițial marți.

”Dialogul constructiv dintre autoritățile române si Comisia Europeana pe cea de-a doua cerere de plata continuă”, mai arată ministerul condus de Marcel Boloș.

În comunicatul inițial, ministerul anunțase că România nu a îndeplinit două jaloane din Cererea 2 de plată din PNRR, de ambele jaloane fiind responsabil Ministerul Energiei.

Cea de-a doua tranșă de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro, vizează 51 de jaloane și ținte.

Jaloanele 129 și 133, în valoare de 143 de milioane de euro, sunt neîndeplinite, dar MIPE susține că plata aferentă celei de-a doua tranșe din PNRR poate fi efectuată pentru valoarea rămasă de 2,67 miliarde euro. Ar urma ca diferența de 143 de milioane euro să fie efectuată după finalizarea procedurii de clarificare a termenilor de îndeplinire a condițiilor specifice jaloanelor 129 și 133, într-un interval de maxim 6 luni.

Or, Comisia Europeană nu a finalizat cererea și nu e clar dacă va face plata așa cum susține MIPE sau va lua o altă decizie.

Comisia Europeană a prelungit deja de mai multe ori analiza cererii 2 de plată, transmisă de guvern încă din 16 decembrie, și care a avut ca prim termen de plată data de 16 februarie.

G4Media a scris anterior că Comisia Europeană a transmis la jumătatea lunii ianuarie o scrisoare Guvernului României prin care avertizează asupra marilor restanțe în atingerea obiectivelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestora, principalele restanțe ale guvernului decarbonizarea (problema închiderii minelor de cărbune) și legea avertizorului de integritate, care transpune o directivă europeană într-un mod care, în interpretarea Comisiei, descurajează raportările anonime. O altă problemă ar fi anumite prevederi legate de pilonul doi de pensii (fără legătură cu reforma sistemului de pensii speciale).

Între timp, guvernul și parlamentul au modificat legislația astfel încât să rezolve marile probleme identificate de Comisiei, dar au rămas nerezolvate două jaloane de la Ministerul Energiei.

Iată calendarul asumat de guvern pentru rezolvarea celor două jaloane:

România a elaborat deja un plan de acțiuni, care include următoarele etape:

• Pentru Jalonul 129, Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – Responsabil Ministerul Energiei

1 – Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare;
2 – Realocarea din PNRR sau alocarea de la bugetul de stat a bugetului necesar încheierii contractelor de finanțare cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;
3 – Încheierea contractelor de finanțare (cu existența scrisorilor de confort angajante) și cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;
4- Derularea auditului de follow up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;
5 – Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor COM.

• Pentru Jalonul 133, Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – Responsabil Ministerul Energiei

1 – Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare,
2 – Confirmarea existenței unui teren lipsit de sarcini pentru realizarea proiectului CHP din contractul de finanțare încheiat între Ministerul Energiei și Primăria Constanța;
3 – Încheierea contractului de finanțare (cu respectarea întocmai a prevederilor Ghidului solicitantului) cu Primăria Municipiului Craiova;
4- Derularea auditului de follow up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;
5 – Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor COM.