Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic din Roşia Montană, anulat irevocabil de CA Ploieşti / ”Victorie istorică în Justiţie pentru Roşia Montană!”

Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic din Roşia Montană a fost anulat irevocabil de Curtea de Apel Ploieşti, se arată în minuta deciziei pronunţată, miercuri, de instanţă, informează Agerpres.

Certificatul a fost cerut de fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, care dorea printr-un proiect guvernamental să  asigure ”salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană”.

Conform portalului instanţelor de judecată, magistraţii de la Curtea de Apel Ploieşti au admis cererea de chemare în judecată formulată de mai multe ONG-uri şi au dispus anularea certificatului de descărcare de sarcină arheologică emis, la data de 14 iulie 2011, de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba.

Hotărârea este irevocabilă.

„Victorie istorică în Justiţie pentru Roşia Montană! Curtea de Apel Ploieşti a anulat, astăzi, definitiv, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic, din Roşia Montană, emis în favoarea companiei miniere. Acesta e finalul ultimului proces purtat de avocaţii societăţii civile din România împotriva abuzurilor şi actelor ilegale eliberate de-a lungul timpului, de instituţii ale statutului, în favoarea RMGC (subsidiara autohtonă a Gabriel Resources, compania care intenţiona să cianureze şi să dinamiteze apele, pădurile, munţii şi patrimoniul cultural al localităţii). Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic a fost eliberat, în vara anului 2011, (…) cu largul gir al ministrului Culturii de atunci, actualul preşedinte al UDMR şi vice-prim-ministru, Kelemen Hunor. Scopul acestuia era de a înlocui primul certificat care fusese deja anulat de Justiţie. Acest abuz a dus la primele proteste în serie pentru Roşia Montană, desfăşurate sub titulatura generică de ‘Hunoriada’, în iulie 2011, în mai multe localităţi din România – Cluj-Napoca, Bucureşti, Alba-Iulia, Sibiu, Baia Mare, Iaşi etc, care le-au anunţat şi pregătit pe cele din toamna anului 2013”, a scris pe pagina sa de Facebook fostul parlamentar Mihai Goţiu.

Acesta arată că procesul a fost amânat şi strămutat de mai multe ori „pentru a-i demobiliza pe avocaţii societăţii civile”.

„Astfel, se dovedeşte, pentru cine mai avea vreun dubiu, că întregul proiect aşa-zis minier, de extragere a aurului de la Roşia Montană, s-a bazat pe un lung şir de abuzuri şi ilegalităţi (cu peste 40 de procese câştigate, în total, de societatea civilă), comise de reprezentanţi ai instituţiilor publice din România, de la nivel local până la nivel guvernamental. Iar pretenţiile companiei Gabriel Resources, în arbitrajul de la Washington, se bazează exact pe aceste acte eliberate ilegal de guvernanţii din acea perioadă (unii dintre ei şi acum la Guvernare). Asta pentru a fi clar cine e responsabil pentru eventuale despăgubiri pe care statul român ar ajunge să le plătească la arbitraj (deşi, dacă România îşi apără corect şansele şi nu alege să-i acopere pe toţi cei care au semnat respectivele acte ilegale, şi acel litigiu ar trebui câştigat)”, a mai scris Goţiu.

La data de 14 iulie 2011, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic.

„Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba a emis, azi, Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic. Certificatul de descărcare de sarcină arheologică a fost emis pe baza hotărârii Comisiei Naţionale de Arheologie din data de 12.07.2011, privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă ‘Masivul Cârnic, Roşia Montană, România – proiectul minier Roşia Montană'”, informa, la acel moment, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, acesta reprezintă primul pas necesar în procesul de „a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană”, iar ministrul de resort, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice.

„Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de km de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri”, se mai preciza în comunicatul citat.

Sursa Foto: Alba24/ Autor: Ivan Rous