Certurile dintre Zelenski și șefii armatei – încă un semn că lucrurile nu merg bine pentru Ucraina. Va fi înlaturat liderul de la Kiev?

Disensiunile dintre președintele Volodimir Zelenski și principalii săi lideri militari reprezintă încă un semn că, la aproape doi ani de la atacul forțelor lui Vladimir Putin, lucrurile evoluează într-o direcție greșită pentru Ucraina, iar apropierea iernii va complica și mai mult situația atât pentru soldații ucraineni care luptă în prima linie, cât și pentru guvernul de la Kiev. Analiștii cred că realitatea conflictului actual este departe de cea existentă la sfârșitul anului 2022, când trupele ucrainene au reușit să obțină mai multe victorii spectaculoase în fața forțelor invadatoare trimise de Moscova. O avalanșă de vești proaste a afectat Ucraina în ultima perioadă.

Zelenski vs. generali

La începutul lunii noiembrie, biroul președintelui Zelenski l-a admonestat pe comandantul militar șef al Ucrainei după ce acesta a declarat public că războiul cu Rusia se află într-un impas, sugerând că afirmațiile şeful Statului Major al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujni, ar ajuta invazia rusă. Cu doar câteva zile înainte, într-un material scris pentru The Economist, generalul ucrainean afirmase: “La fel ca în Primul Război Mondial, am atins nivelul de tehnologie care ne pune într-un impas (cu rușii). Cel mai probabil nu va exista o penetrare profundă și frumoasă (a pozițiilor armatei lui Putin).”

Vorbind la televiziunea națională, un șef adjunct de la biroul președintelui, Ihor Zhovkva, a spus că afirmația generalului Zalujni că lupta împotriva Rusiei a ajuns într-un punct mort “ușurează munca agresorului,” adăugând că comentariile ofițerului au stârnit “panică” în rândul aliațiilor occidentali ai Ucrainei.

În același timp, Zelenski a contestat caracterizarea pe care generalul ucrainean a făcut-o războiului. “Timpul a trecut, oamenii sunt obosiți, indiferent de statutul lor, iar acest lucru este de înțeles,” a spus liderul de la Kiev la o conferință de presă, adăugând: “Dar acesta nu este un impas, subliniez acest lucru încă o dată.”

New York Times a scris că declarațiile administrației prezidențiale de la Kiev au reprezentat “o mustrare publică izbitoare care a semnalat o ruptură emergentă între conducerea militară și cea civilă într-un moment deja dificil pentru Ucraina.”

Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Admonestarea publică a generalului Zalujni a venit la o zi după ce biroul președintelui l-a înlocuit pe unul dintre adjuncții acestuia, șeful forțelor de operațiuni speciale, generalul Viktor Khorenko, care a spus că a fost luat pe neașteptate de demitere.

Decizia i-a nedumerit pe mulți, deoarece generalul Khorenko a obținut o serie de succese prin atacuri în spatele liniilor inamice, inclusiv sabotarea navelor și infrastructurii flotei ruse de la Marea Neagră în Crimeea și lovirea unor ținte în interiorul Rusiei. Loviturile cu rază lungă și operațiunile de sabotaj ale forțelor speciale au ridicat moralul ucrainenilor.

Ofițerii americani care au lucrat cu generalul Khorenko au fost surprinși și ei de vestea înlăturării sale și au descris o relație de lucru strânsă și eficientă cu el, potrivit oficialilor militari americani.

NY Times a scris că, potrivit Constituției Ucrainei, președintele este împuternicit să numească și să revoce șeful forțelor speciale, deși funcția este direct subordonată comandantului șef al armatei. Demiterea lui Khorenko pare să submineze autoritatea generalului Zalujni, au afirmat experții.

Comentatorii, inclusiv un membru al Parlamentului Ucrainei, au spus că concedierea generalului Khorenko pare a fi cel mai semnificativ și perturbator amestec politic de până acum în treburile armatei ucrainene, aflată în plin război.

“Demiterea arată ca o interferență politică în forțele armate și în acțiunile lor de luptă,” a spus Solomiya Bobrovska, care face parte din comisia de apărare și informații a Parlamentului. “Aceasta este o mare greșeală și vor exista consecințe,” a afirmat Bobrovska, care aparține unui partid politic de opoziție, Holos. Ea a sugerat că, de fapt, demiterea de către biroul prezidențial a unui general de succes i-ar ajuta pe ruși.

Nu este clar dacă generalul Zalujni știa dinainte de demitere.

Potrivit NY Times, generalul Zalujni nu a comentat imediat mustrarea venită de la guvern sau demiterea șefului său de operațiuni speciale. Publicația a scris însă că speculațiile cu privire la tensiunile dintre președinte și generalul Zalujni cu privire la strategie și numirile în posturi de comandă au apărut la Kiev de mai bine de un an, dar nu s-au scurs anterior în spațiul public.

Motive de ceartă

Motivul de dispută a fost un eseu pe care Zalujni l-a publicat în The Economist, în care a afirmat că recunoașterea realizată cu ajutorul dronelor și alte tehnologii au făcut imposibile atacurile mecanizate de ambele părți. Progresele ulterioare par improbabile, a scris el, iar Ucraina nu ar ajunge la “o penetrare frumoasă” a liniilor rușilor fără a primi armament mai avansat.

“Sunt dificultăți, sunt opinii diferite,” a afirmat Zelenski. “Cred că nu avem dreptul nici măcar să ne gândim să renunțăm, pentru că atunci care este alternativa?”

Deși generalul Zalujni nu a sugerat că Ucraina pierde războiul și a subliniat că nici Rusia nu a făcut niciun progres substanțial, el a recunoscut că cele două părți au intrat într-un impas. Ofițerul a scris, de asemenea, că depășirea blocajului ar necesita progrese tehnologice pentru a obține superioritatea aeriană, subliniind rolul dronelor de următoarea generație și al războiului electronic.

În comentariile sale ulterioare, Ihor Zhovkva, adjunctul biroului președintelui, a spus că remarcile generalului Zalujni ar putea reflecta “un plan strategic foarte profund,” dar riscă să dăuneze efortului de război al Ucrainei. El a spus că materialul lui Zalujni i-a făcut pe unii oficiali străini să sune președinția ucraineană ca să întrebe: ‘Ce ar trebui să raportez liderului meu? Sunteți într-adevăr într-o fundătură?’

Zhovka s-a întrebat apoi: “A fost acesta efectul pe care am vrut să-l obținem?”

Olexiy Haran, profesor de politică comparată la Universitatea Națională din Kiev-Academia Mohyla, a spus pentru NY Times că prezentarea disputei în spațiul public a fost mai puțin politică decât pragmatică, în transmiterea strategiei de comunicare a președintelui în timpul războiului. “Ceea ce spune Zhovkva este că este mai bine să comunici despre asta în spatele ușilor închise,” fără a stârni dezbaterea publică în națiunile aliate, a spus Haran.

Expertul a adăugat că consilierii lui Zelenski ar putea fi îngrijorați de faptul că concluziile serioase ale generalului Zalujni ar putea descuraja unii aliați vestici să-și continue ajutorul militar pentru Ucraina.

Disensiunile dintre Zelenski și liderii săi militari au fost evidente și în alt context, de data aceasta mai tragic. Un atac rusesc în timpul unei ceremonii militare de acordare a premiilor din regiunea Zaporijnia a ucis peste 20 de soldați ucraineni pe 3 noiembrie, iar președinția de la Kiev a arătat cu degetul spre liderii militari, potrivit Kyiv Post. Ucraina a lansat o investigație cu privire la moartea soldaților din Brigada 128 de Asalt de Munte și vor fi făcute schimbări în armată pentru a evita neglijența, a declarat ulterior președintele ucrainean.

Menționând că tragedia “ar fi putut fi evitată,” Zelenski a adăugat: “Ministrul Apărării (Rustem) Umerov mi-a raportat despre măsurile luate pentru a afla toate circumstanțele a ceea ce s-a întâmplat, cine a dat în mod concret ce ordine. Ca urmare a tragediei au fost înregistrate și proceduri penale.”

“Principalul este să stabilim întregul adevăr despre ceea ce s-a întâmplat și să prevenim ca acest lucru să se întâmple din nou.” Zelenski a promis că va implementa schimbări în forțele armate pentru a aborda neglijența, practicile din epoca sovietică și birocrația, sugerând că forțele armate suferă încă din cauza sistemului învechit de funcționare. A cui e vina pentru asta? A liderilor militari care nu au operat schimbările necesare.

Avalanșă de vești proaste

Disensiunile dintre Zelenski și liderii săi militari au ajuns așadar în spațiul public și i-au făcut pe unii comentatori să declare chiar că președintele ucrainean “este în război cu generalii săi.”

Iar contextul actual este cât se poate de prost pentru Ucraina. The Hill a scris că realitatea conflictului prezent este departe de cea existentă la sfârșitul anului 2022, când trupele ucrainene au reușit să obțină mai multe victorii spectaculoase în fața forțelor invadatoare trimise de Moscova. Anul trecut a fost “anul victoriei Ucrainei. Trupele lui Putin au fost nevoite să se retragă de la Kiev și Herson și au fugit din Harkov. Dar anul 2023 nu a fost atât de bun. Generalii ruși au învățat din greșelile lor.”

Printre altele :

# Așa cum am scris luna trecută citând analiști americani independenți, contraofensiva forțelor guvernului de la Kiev a eșuat complet, Ucraina nu are personalul și echipamentele necesare pentru a învinge Rusia, iar președintele Zelenski – care are o atitudine intransigentă față de negocierile cu Moscova – se află în prezent într-o poziție extrem de dificilă si nu va putea obtine nici măcar o pace echitabilă pentru țara sa. Frustrările lui exprimate public și mustrările șefilor armatei capătă astfel un alt sens.

# Operațiunile forțelor ucrainiene de-a lungul liniei de tranșee lungi de aproximativ 1000 de kilometri nu au reușit să producă vreun avans major, ducând în același timp la pierderi mari de ambele părți. În majoritatea locurilor, progresul este măsurat în câteva sute de metri, a spus recent un oficial american. Asta nu este prea mult, având în vedere că Rusia ocupă ilegal aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. De asemenea, Ucraina se confruntă cu atacuri intense ale Rusiei în Est. Oficialii americani au sugerat că Ucraina a fost de vină pentru dispersarea prea mare a forțelor sale; Zelenski a spus că armata sa nu a primit suficient armament pentru a avansa.

# Contraofensiva declanșată la începutul verii a istovit trupele ucrainene, care sunt afectate în principal de straturile elaborate de apărare construite de ruși, parte a așa-numitei Surovikin Line, un sistem complex de fortificații și obstacole defensive rusești. Trupele lui Putin au amplasat câmpuri minate vaste ca primă linie de apărare, au construit baraje și au ridicat bariere de tancuri cunoscute sub denumirea de dinți de dragon pentru a forța trupele ucrainene să ajungă pe un teritoriu pe care îl pot acoperi cu foc de artilerie. (Experții susțin de altfel că fortificațiile rusești din Ucraina sunt unele dintre cele mai extinse din Europa de la al Doilea Război Mondial, întinzându-se peste liniile frontului, de la Herson în sud până la nord).

# Analiștii au afirmat în repetate rânduri că marea reușită a contraofensivei ar fi dacă Ucraina ar putea cuceri Tokmak, un centru strategic pentru Rusia, care este prima sa țintă majoră în lupta sa din sud. Forțele ucrainene se aflau recent la aproximativ 20 de kilometri de Tokmak, luptând să străpungă multiplele straturi de apărare rusească. Eforturile ucrainenilor la Avdiivka, deși au provocat pierderi grele rușilor, au fost deocamdată inutile.

# Rusia a început să folosească corect contramăsurile electronice și noile drone Lancet de precizie, potrivit The Hill. Elicopterele rusești rămân acum în afara razei de apărare aeriană ucraineană, folosind rachete similare cu faimoasa rachetă israeliană Spike NLOS (non-line of sight) cu o rază de acțiune de 15 kilometri. Putin are un stoc enorm de bombe vechi, echipate acum cu sisteme de ghidare primitive, iar avioanele le lansează de la o distanță sigură de 50 de kilometri. Proiectilele sunt “ieftine și primitive, dar în război, dacă funcționează și sunt simple, reprezintă cea mai bună soluție.”

# Scepticismul cu privire la ajutorul Ucrainei a crescut în unele capitale europene și în rândul membrilor Partidului Republican din Statele Unite. În timp ce o majoritate puternică, bipartizană din Camera Reprezentanților susține în continuare acordarea de asistență Ucrainei, aproximativ jumătate din grupul republican din camera inferioară se opune acestor eforturi.

SUA au aprobat până acum patru runde de ajutor pentru Ucraina ca răspuns la invazia Rusiei, în valoare totală de aproximativ 113 miliarde de dolari, o parte din acești bani fiind destinați reaprovizionării echipamentelor militare americane care au fost trimise guvernului de la Kiev. În august, Biden a cerut Congresului să aprobe încă 24 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Banii nu au fost încă aprobați, iar Casa Albă va avea o misiune dificilă să convingă Congresul de justețea ajutorului suplimentar.

# În acest context, trebuie menționat și că conducerea Ucrainei este îngrijorată de faptul că atenția aliaților occidentali s-a îndreptat către conflictul dintre Israel și Hamas și departe de războiul său cu Rusia. “Războiul din Orientul Mijlociu, acest conflict distrage atenția,” a spus Zelenski recent.

Efectele sunt dramatice: republicanii americani inistă de exemplu ca banii pentru Israel, unul dintre principalii aliați ai SUA în lume, să fie separați de ajutorul pentru Ucraina și să fie acordați rapid. În condițiile în care statul evreu se luptă cu teroriștii din Hamas pentru ceea ce unii descriu drept “însăși supraviețuirea sa,” fondurile pentru guvernul de la Kiev nu mai sunt văzute de mulți congresmeni ca fiind prioritare.

# Sancțiunile occidentale nu au distrus economia Rusiei, ci mai degrabă, au repoziționat-o. Petrolul vândut cândva în Europa ajunge acum în China și India printr-o flotă de “tancuri petroliere fantomă.” În septembrie, Rusia a obținut venituri din petrol de 18 miliarde de dolari. De asemenea, Putin plănuiește să cheltuiască aproximativ 110 miliarde de dolari pentru război în 2024, iar aceasta este doar partea publică a bugetului, potrivit Bloomberg. Ucraina va avea noroc dacă va primi 60 de miliarde de dolari de la toți aliații săi la un loc, potrivit The Hill.

# Economia Rusiei se redresează, lucru vizibil în aproape orice alt strat al societății ruse. Oamenii săraci din regiunile defavorizate ale Rusiei câștigă, pentru prima dată, bani buni înrolându-se în armată. Dacă sunt uciși, familiile lor primesc bani la care nu au visat niciodată. Salariile din fabricile militare au crescut, iar salariile obișnuite cresc și ele din cauza lipsei de forță de muncă, susține publicația.

# Entuziasmul inițial incredibil al ucrainienilor a scăzut, înlocuit de poveștile ororilor din tranșee. Oamenii se ascund de recrutare, SUA insistă ca Zelenski să mărească dimensiunea armatei ucrainene, iar Kievul răspunde cerând arme moderne care să permită menținerea armatei la o dimensiune mai mică. Soldații dau vina pe corupția generalizată pentru eșecurile de pe front.

# Zelenski a provocat nemulțumiri în vest după ce, în discursul său de la ONU din septembrie, a criticat Polonia, principalul său susținător european. “Nu a fost înțelept să acuzi o țară care nu a precupețit niciun efort în a ajuta Ucraina cu arme și refugiați în mod altruist, în legătură cu o dispută comercială privind importurile de cereale – și asta chiar în ajunul alegerilor poloneze,” potrivit The Hill.

# Când fostul președinte al Comisiei Europene a spus că Ucraina este coruptă la toate nivelurile societății, Zelenski l-a învinuit pentru răspândirea “narațiunilor rusești.” Aparent, “corupția ucraineană este un truc de propagandă rusă,” au comentat analiștii. Situatia e insa reala. Coruptia generalizata si faptul ca unele dintre fondurile trimise au disparut in buzunarele politicienilor si militarilor corupti sunt câteva din motivele pentru care republicanii americani nu vor sa mai ajute financiar Ucraina.

# Zelenski mai este criticat și pentru faptul că refuză organizarea de alegeri în 2024. Nu este momentul potrivit pentru alegeri, a declarat recent liderul de la Kiev, iar astfel de discuții sunt “divizive politic” și “manipulări la care doar Rusia se așteaptă.”

Analiștii cred că unul dintre motivele pentru care Zelenski refuză organizarea scrutiunului este acela că se teme că va pierde președinția. Unul dintre potențialii adversari este Oleksiy Arestovich, fost consilier al președintelui, “genial și excentric, care a avut o influență aproape magică asupra populației în primele luni de război.” Acesta tocmai și-a lansat campania prezidențială cu sugestia până acum tabu că Ucraina poate renunța la teritoriile ocupate de ruși în schimbul aderării la NATO, o idee pe care Zelenski o respinge constant, cerând revenirea la granițele stabilite în 1991.

Concluzia. Toate acestea i-au făcut pe unii analiști să se întrebe dacă Zelenski și-a pierdut sau e pe cale să piardă sprijinul liderilor armatei și/sau al celor din serviciile de informații. Multe depind de rezultatele pe câmpul de luptă. În câteva săptămâni Avdiivka ar putea fi capturată de ruși și forțele ucrainene respinse. Schimbările în altă parte ar putea fi negative pentru armata Ucrainei, care resimte din plin lipsa de personal. Există deja relatări că șefii serviciilor de spionaj și generalii ucraineni l-ar putea forța pe Zelenski fie să accepte discuții cu Rusia, fie, în caz contrar, să fie înlocuit. Unele dintre aceste rapoarte indică chiar o implicare a Casei Albe, a CIA și MI6 în înlăturarea lui Zelenski, potrivit Asia Times.

În această avalanșă de vești proaste, singurul eveniment pozitiv este acela că, în urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova. Este clar însă că, în ceea ce privește războiul cu Rusia, tendința actuală a evenimentelor este negativă pentru Zelenski și pentru Ucraina. Va exista oare un eveniment sau moment decisiv care să întoarcă roata norocului în favoarea Kievului și să pună Ucraina din nou pe linia câștigătoare? Evoluția conflictului din perioada următoare, precum și modul în care se vor finaliza luptele de culise de la Kiev, ar putea să ne ofere răspunsul la această întrebare dramatică.

Surse: New York Times, The Hill, Reuters, Economist, Bloomberg, Kyiv Independent, Asia Times, Substack, Facebook, Telegram