CEZ vrea un larg acord politic cu privire la construcţia unei noi centrale nucleare, pe fondul controversei din Cehia privind posibila invitare a Rusiei la proiect

Grupul ceh de utilităţi CEZ vrea să beneficieze de un acord politic înainte de a demara o licitaţie pentru construirea unui nou reactor la centrala nucleară de la Dukovany, a declarat marţi directorul general Daniel Benes, în condiţiile în care invitarea Rusiei la această procedură de licitaţie generează tensiuni în Cehia, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Compania controlată în proporţie de 70% de statul ceh vrea să lanseze în cel mai scurt timp posibil o procedură de licitaţie pentru construirea unui nou reactor, un proiect estimat la cel puţin şase miliarde de euro.

Însă serviciul de informaţii din Cehia şi-a exprimat opinia ca la această licitaţie să nu fie invitate firme din China şi Rusia, o opinie care contravine declaraţiilor preşedintelui Milos Zeman şi ale directorul general de la CEZ, Daniel Benes, care s-au declarat favorabili participării Rusiei. În schimb, majoritatea partidelor de opoziţie, care potrivit sondajelor de opinie au şansa de a prelua puterea la alegerile programate pentru luna octombrie, au făcut presiuni pentru ca cele două ţări să nu fie invitate la licitaţie.

„Am dori să avem un larg consens. Acest lucru ne-ar conferi o mai mare stabilitate având în vedere că la fiecare patru ani se desfăşoară alegeri, iar reprezentarea politică se schimbă”, a spus marţi Daniel Benes cu ocazia prezentării rezultatelor anuale ale CEZ.

Pe lângă grupul chinez CGNP şi cel rusesc Rosatom, firmele EdF (Franţa), KHNP (Coreea de Sud) şi grupul american Westinghouse s-au arătat interesate să participe la acest proiect care vizează construcţia unui nou reactor cu o capacitate de 1.200 Megawaţi.

CEZ a fost nevoit să anuleze o primă procedură de licitaţie pentru construirea unui nou reactor, organizată în 2014, din cauza lispei de sprijin guvernamental şi în acest context vrea să evite un al doilea eşec. Opoziţia a blocat în Parlament un proiect de lege care prevedea împrumuturi de stat şi achiziţii de energie electrică de la noul reactor în termeni favorabili pentru CEZ.

Separat, CEZ a anunţat marţi că în 2020 profitul său net a scăzut până la 5,5 miliarde coroane, de la 14,5 miliarde coroane în 2019, iar acest declin s-a datorat unor provizioane mai mari în legătură cu vânzarea activelor din România precum şi înrăutăţirii condiţiilor pentru energia produsă pe bază de cărbune şi a majorării preţurilor pentru certificatele de poluare.

Citește și: De ce vor să vândă Enel și CEZ: business pur în cazul italienilor, imixtiuni politice interne în cazul cehilor

Daniel Benes a subliniat că şi rezultatul final net înregistrat de CEZ în 2021 va fi afectat de datele la care vor fi finalizate vânzarea activelor din România, Bulgaria şi Polonia. Potrivit lui Benes, CEZ va finaliza vânzarea activelor din România la data de 31 martie 2021.

La data de 23 octombrie 2020, CEZ Group a anunţat vânzarea activelor sale din România către fondurile administrate de Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA). Activele implicate în tranzacţie constau în şapte companii, inclusiv reţeaua de distribuţie a energiei electrice, furnizarea de electricitate şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa de la Fântânele – Cogealac.

Ondrej Safar, directorul general al CEZ România, estima că vânzarea operaţiunilor din România s-ar putea finaliza în prima jumătate a lui 2021, după obţinerea aprobărilor de la autoritatea de concurenţă de la Bruxelles şi de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).