G4Media.ro

Cheile Bicazului rămân în județul Neamț. Instanța a respins noua cerere a…

Sursa foto: Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș/Facebook

Cheile Bicazului rămân în județul Neamț. Instanța a respins noua cerere a Consiliului Județean Harghita de mutare a liniei de hotar

Judecătorii de la Tribunalul Harghita au respins cererea prin care Consiliul Județean Harghita ar fi dorit, din nou, mutarea hotarului cu județul Neamț, deși au pierdut definitiv în 2021 un proces pe aceeași temă. Este vorba despre traseul de hotar administrativ pe porțiunea comună Gheorgheni – Tulgheș – Bicaz, transmite Rador.

„N-am înțeles încă de la început de ce a fost considerată utilă această acțiune de către autoritățile harghitene, câtă vreme un dosar judecat, mulți ani, prin toate instanțele ierarhice nu a primit o soluție definitivă favorabilă județului vecin. Am fost dezamăgit de abordarea județului Harghita în problemele hotarului cu județul Neamț. În momentul când Prefectura Neamț a fost citată în calitate de pârâtă, obiectul fiind același proces-verbal de delimitare care a făcut obiectul dosarului mai vechi, din 2011, asupra căruia Curtea de Apel Ploiești s-a pronunțat definitiv în 27/06/2020 în sensul respingerii cererii de anulare a respectivului act. Cheile Bicazului aparțin teritorial județului Neamț”, a declarat prefectul de Neamț, Adrian Niță.

Iniţial, prin sentinţa din 12 iunie 2019, pronunţată de Tribunalul Prahova – Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, a fost stabilită o nouă linie de hotar dintre teritoriul administrativ al municipiului Gheorgheni – judeţul Harghita şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz Chei – judeţul Neamţ. Astfel, judeţul Neamţ a pierdut circa 5.000 de hectare din comuna Bicaz Chei, respectiv Cheile Bicazului.

Sentinţa a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Ploieşti, iar în 2020, judecătorii au dat câştig de cauză judeţului Neamţ.

Autorităţile din Harghita au deschis un nou proces în care au solicitat contestaţia prin anulare dar, pe 13 ianuarie 2021, Curtea de Apel Ploieşti a respins această cerere.

În noiembrie 2022, Consiliul Județean Harghita a făcut o nouă acţiune în instanţă având acelaşi obiect ca cel pe care Curtea de Apel Ploieşti s-a pronunţat, definitiv, în 2021.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Tot de boală la cap e vorba și la HUDMR!

  2. UDMR traieste din intretinerea iluziei ca intr-un viitor vor fi autonomi sau chiar uniti cu ungaria , cetatenii romani de etnie maghiara mai bine s-ar trezi si ar vota pe cineva caruia chiar ii pasa de ei.

  3. Sarmanii locuitori ai frumoasei zone turistice sunt nevoiti sa suporte dezinteresul autoritatilor locale, precum si al celor centrale fata de bogatia turistica daruita de natura.
    Drumuri neglijate total, din toate partile, infrastructura jalnica, cetatenii români indiferent de etnie, traiesc din vanzarea fructelor de padure, asistand la batalia politicienilor …

  4. intreaga problema pleaca de la faptul ca sunt prea multe judete. Trebuie restructurata intreaga tara, iar primul lucru care trebuie restructurat este lini care desparte judetele din Carpati. Practic trebuie stabilite niste regiuni care sa uneasca judetele din carpati. Spre exemplu, in Carpatii Orientali, trenbnuie facuta o singura regiune din judetle Neamt, Bacau, Vrancea, Covasna si Harghita. O singura regiune, un singur plan de dezvoltare, un singur Consiliu, un singur prefect. Lucrurile vor fi clare, limpezi, usoare. Se vor scoate imediat autorizati pentur toate marile proiecte. Idem in Curbura, trebuie o regiune care sa uneasca Buzaul, Prahova si Brasovul, de Est In Meridonali Sibiu, Arges, Dambovita si Brasovul de Vest… si tot asa. Limita de judet/regiune pe culmile Carpatilor este o chestie retrograda care nu are utilitate economica, geografica si adminitrativa.