Cheltuielile militare la nivel mondial au înregistrat în 2019 cea mai mare creștere din ultimul deceniu

Cheltuielile militare la nivel mondial au înregistrat cea mai mare creștere într-un deceniu, în 2019, ajungând la 1,9 trilioane (1900 miliarde) de dolari, conform ultimului sondaj realizat de Institutul Suedez de Cercetare pentru Pace (SIPRI), publicat luni, marcând primul an în care două țări din Asia au fost între primele trei state cu cele mai mari cheltuieli militare.

Potrivit cercetătorilor, suma totală pentru 2019 reprezintă o creștere de 3,6% față de 2018 și cea mai mare creștere anuală a cheltuielilor începând din 2010, determinând cheltuielile militare să atingă cel mai înalt punct de la sfârșitul Războiului Rece.

”Cheltuielile militare globale au fost cu 7,2% mai mari în 2019 față de ​​2010, arătând o tendință de accelerare a creșterii lor în ultimii ani”, a declarat cercetătorul SIPRI, Dr. Nan Tian, ​​la lansarea noului raport. ”Acesta este cel mai înalt nivel al cheltuielilor de la criza financiară globală din 2008 și reprezintă, probabil, un vârf”, a mai adăugat el.

La nivel global, țările au cheltuit în total de 1,917 trilioane (1917 miliarde) de dolari în apărare în 2019, echivalând cu 2,2% din produsul intern brut global sau 249 dolari per cetățean. Cercetătorii își bazează calculele pe informații oficiale ale guvernelor, precum cele regăsite în bugetele naționale. Cheltuielile militare ale unei țări, ca pondere din PIB – cunoscute și sub denumirea de povara militară, reprezintă cea mai simplă măsurătoare a poverii economice relative a domeniului militar pentru respectiva țară.

Competiția marilor puteri

Primele cinci țări cu cele mai mari cheltuieli militare în 2019, care au reprezentat 62% din cheltuieli, cu 1,2 trilioane (1200 miliarde) de dolari, au fost Statele Unite, China, India, Rusia și Arabia Saudită.

Stimularea creșterii vine de la țările cu cele mai mari cheltuieli militare din lume, în frunte cu SUA, care au cheltuit 732 miliarde de dolari în 2019. SUA au marcat al doilea an de creștere, cu 5,3%, după șapte ani de declin, ceea ce înseamnă că această țară singură are o pondere de 38% din cheltuielile globale.

Potrivit raportului, creșterea se datorează recrutării de personal suplimentar și modernizării armelor nucleare și convenționale. Pieter Wezeman, unul dintre autorii raportului SIPRI, consideră motivul recentei creșteri ca fiind „revenirea la o competiție a marilor puteri”.

Percepția este împărtășită și în Asia: pentru prima dată, două țări asiatice s-au clasat în top trei, China și India cheltuind aproximativ 261 miliarde de dolari (în creștere cu 5,1%) și respectiv 71,1 miliarde de dolari (în creștere cu 6,8%).

În timp ce cheltuielile militare americane au scăzut cu 15%, în ansamblu, în ultimul deceniu, cheltuielile chineze au crescut cu 85% între 2010 și 2019. India, cu al treilea cel mai mare buget militar, şi-a crescut cheltuielile cu 6,8% – cea mai mare creștere din top cinci.

Potrivit cercetătorilor SIPRI, principalii factori sunt tensiunile și rivalitatea regională cu Pakistanul și China. În ciuda diferitelor conflicte armate, cheltuielile în Orientul Mijlociu au scăzut cu 7,5%. Cu toate acestea, raportul SIPRI a înregistrat doar parțial cheltuielile în regiune din 2015, deoarece nu au fost disponibile date credibile pentru Yemen, Qatar, Siria și Emiratele Arabe Unite.

Cheltuielile cresc mai rapid în Europa

În Europa, cheltuielile au crescut mai rapid decât în ​​oricare altă regiune, cu un total de 5% față de 2018 și de 8,8% față de 2010, urcând la un total de 356 de miliarde de dolari. În Asia și Oceania, cheltuielile au crescut cu 4,8%, în America de Nord și de Sud cu 4,7%.

Cinci dintre cele 15 țări cu cele mai mari cheltuieli militare din lume sunt în Europa: Rusia (poziția a 4-a), Franța (6), Germania (7), Marea Britanie (8) și Italia (12). Creșterea cheltuielilor militare franceze în 2019 cu 1,6%, ajungând la 50,1 miliarde de dolari, a urmat adoptării Legii privind planificarea militară pentru 2019–2025, care are drept scop alinierea cheltuielilor militare ale Franței la obiectivul NATO, de 2% din PIB, până în 2025.

Cheltuielile militare ale Germaniei au crescut cu 10% în 2019, până la 49,3 miliarde de dolari, cea mai mare creștere din top 15, cu aproape 50 de miliarde cheltuite în apărare în 2019. În general, Germania a fost și țara cu cele mai mari cheltuieli din UE. Potrivit raportului, cheltuielile militare germane în 2019 au fost cele mai mari după 1993, când povara militară a fost de 1,7% din PIB, comparativ cu doar 1,3% în prezent. „Creșterea cheltuielilor militare germane poate fi parțial explicată de percepția unei amenințări sporite din partea Rusiei, împărtășită de multe state membre NATO”, a declarat cercetătorul SIPRI, Diego Lopes da Silva.

În comparație, cheltuielile militare ale Regatului Unit au fost neschimbate în 2019, la 48,7 miliarde de dolari, dar la 1,7% din PIB, la cel mai scăzut nivel după 1950.

Au existat creșteri semnificative ale cheltuielilor militare în rândul membrilor NATO din Europa Centrală, unde patru țări au sporit cheltuielile militare cu peste 150% între 2010 și 2019: Lituania (232%), Letonia (176%), Bulgaria (165%) și România (154%). Polonia, care a reprezentat 38% din totalul Europei Centrale în 2019, și-a mărit cheltuielile militare cu 51% în deceniul 2010-1919. În 2019, Bulgaria a înregistrat cea mai mare creștere relativă a cheltuielilor militare dintre toate țările lumii, cu 127%, în principal datorită plăților pentru opt noi aeronave de luptă. Cheltuielile militare totale din toate cele 29 de state membre ale NATO au fost de 1,035 trilioane (1.035 miliarde) de dolari în 2019.

Lumea post-Covid-19

În timp ce lumea se îndreaptă către o posibilă recesiune globală, Tian a susținut că guvernele vor avea de cântărit ponderea cheltuielilor militare în raport cu alte sectoare, precum sănătatea și educația.

„Este foarte probabil ca acest lucru să aibă cu adevărat un impact asupra cheltuielilor militare”, a spus Tian. Analizând datele istorice, o asemenea scădere a cheltuielilor nu va dura însă, potrivit acestuia. „Am putea să vedem o scădere a cheltuielilor pe o durată de la 1 la 3 ani și apoi o nouă creștere în anii următori”, a spus Tian.

În Europa, NATO și-a încurajat membrii să își mențină cheltuielile militare, în ciuda șocului economic din cauza pandemiei de COVID-19, sugerând că armata poate juca un rol ajutând la diminuarea crizei.

Câteva țări europene și-au folosit forțele armate pentru a efectua verificări după introducerea controalelor la frontieră, în încercarea de a opri epidemia. În 2019, obiectivul de cheltuieli de 2% din PIB a fost îndeplinit doar de opt membri europeni ai NATO, conform raportului anual al Alianței.

Sursa: Euractiv / Autor: Alexandra Brzozowski / Traducerea: Cristina Zaharia (Rador)