Chestiunea imigraţiei va decide alegerile generale din Suedia. Suedezii nu favorizează un Swexit – analist

Alegerile generale din Suedia, care vor avea loc pe 9 septembrie, vor avea în prim-plan chestiunea imigraţiei și a refugiaţilor, lucru care ar putea sa conducă la o schimbare dramatică a scenei politice din ţara nordică. Ultimele sondaje indică faptul că Democraţii Suedezi, o formaţiune nationalistă considerată de extremă-dreapta, ar putea obține până la 28.5% din voturi.

Dacă partidul condus de Jimmie Akesson va reuși să câștige suficiente voturi pentru a influenţa formarea guvernului de la Stockholm, este foarte probabil că vom asista la o anumita modificare în relația Suediei cu Bruxelles-ul şi la o nouă provocare pentru unitatea blocului european, deşi, așa cum susţine pentru G4Media.ro profesorul de ştiinţe politice Henrik Ekengren Oscarsson de la Universitatea din Göteborg, „doar 25% dintre suedezi cred că Swexit este o idee bună.”

Date despre scrutin
* Alegerile generale din Suedia vor avea loc duminică, 9 septembrie 2018
* Aproximativ 7.3 milioane de alegători sunt așteptaţi la urne, inclusiv suedezii din străinătate. Sunt cu 98.000 de alegători mai mulţi decât la scrutinul din 2014
* Suedia este împărțită în 29 de circumscripţii electorale, fiecare având repartizate între doua și 43 de mandate, în funcție de numărul locuitorilor
* Suedezii vor alege cei 349 membri ai Riksdag, legislatura naţională, pentru un mandat de patru ani
* Membrii Riksdag urmează apoi sa aleagă premierul suedez. Dacă un partid obţine peste 50% din voturi, liderul lui devine automat şeful guvernului, însă acest lucru se întâmplă rar în Suedia
* Pentru a obţine mandate în Riksdag, un partid trebuie să câştige 4% din vot la nivel naţional sau 12% în orice district electoral
* În aceeaşi zi, se desfăşoară alegeri pentru cele 20 de consilii regionale şi 290 de consilii municipale
* Cetățenii non-suedezi pot vota la alegerile locale și municipale dacă sunt cetățeni ai unei țări din UE, Islanda sau Norvegia. Cetățenii altor țări au, de asemenea, dreptul de vot în aceste alegeri dacă au fost înregistrați ca rezidenți permanenți în Suedia timp de trei ani consecutiv înainte de scrutin
* Un sondaj de opinie realizat de ziariştii de la Aftonbladet în iulie arată că principalele probleme pentru alegătorii suedezi sunt: refugiaţii şi imigranţii(43%), sistemul de sănătate (39%), legea şi ordinea (31%), educaţia (25%), mediul şi clima (24%).

Principalele formaţiuni politice
* Social-Democraţii conduşi de Stefan Löfven – este principala formațiune din actuala coaliție guvernamentală minoritara de centru-stânga şi partidul premierului Löfven. Domină scena politica suedeza și a câștigat aproape mereu alegerile din țara nordica în ultimul secol. La ultimele alegeri generale, Socialdemokraterna a obținut 113 de mandate, respectiv 31.0% din voturi. În cadrul guvernului, social-democraţii sunt aliaţi cu Partidul Verde.
* Partidul Moderat – este o mișcare de centru-dreapta care favorizează crearea de locuri de muncă și impozitarea mai redusă a suedezilor. În 2006 i-a înlăturat de la putere pe social-democrați, guvernând țara timp de 8 ani. La alegerile precedente, moderații au obținut 23.3% din voturi, respectiv 84 de mandate. Sunt creditați cu șansa a doua, urmând să obțină circa 20.3% din voturi. Formațiunea condusa de Ulf Kristersson face parte din Alianta, o mişcare de centru-dreapta conservatoare liberală, împreună cu alte trei partide: Partidul Centru, Liberali şi Creştin-Denocrati.
* Partidul Verde – au ajuns pentru prima dată la putere în urmă cu patru ani, după ce au format un guvern de coaliție minoritar împreuna cu social-democrații. La scrutinul din 2014 au primit 6.9% din voturi, obținând 25 de mandate. Comentatorii se întreabă dacă la scrutinul de duminica verzii vor avea de suferit ca urmare a timpului petrecut la guvernare sau incendiile din aceasta vara vor face ca schimbările climatice să devină o problemă crucială pentru suedezi, ajutându-i pe verzi la urne?
* Democrații Suedezi – partidul populist anti-imigrație, condus de Jimmy Akesson, pare că va obține cel mai bun rezultat din istorie la alegerile din septembrie. Dacă va primi aproximativ 25.8% din voturile suedezilor, așa cum au sugerat unele sondaje de opinie în această vară, Sverigedemokraterna va continua tendința de a-și dubla cota de vot la fiecare alegeri.
* Alte partide: Partidul Centru, liberal și pro-rural; Partidul Stânga, anti-UE și fost comunist; Liberalii; Creştin-Democraţii; Inițiativa Feministă; Mişcarea de Rezistenţă Nordică, neo-nazistă, condusă de Pär Öberg.

Câteva consideraţii
Analiştii consideră că scrutinul de duminica viitoare va fi unul istoric pentru Suedia. La fel cum se întâmplă în alte părți ale Europei în ultima vreme, alegerile din țara scandinavă se vor desfăşura sub perspectiva unei victorii importante a populiştilor. Democratii Suedezi, formațiunea naționalistă anti-imigraţie, considerată de extremă-dreapta, fondată de foşti naziști, ar putea obține până la 28.5% din voturi, după ce, la scrutinul precedent din 2014, au strâns 12.9% din preferințele alegătorilor, respectiv 49 de mandate în legislatura unicamerală de la Stockholm.

Dacă partidul condus de Jimmie Akesson va reuși sa câștige suficiente voturi pentru a influenta formarea guvernului de la Stockholm, este foarte probabil că vom asista la o anumită modificare în relația Suediei cu Bruxelles-ul și la o nouă provocare pentru unitatea blocului european (Democrații Suedezi doresc organizarea unui referendum cu privire la Uniunea Europeană, aceeași atitudine având si Partidul Stânga. Combinate, cele două formațiuni ar putea ajunge la 30%, ceea ce va întări numărul celor care vor un Swexit). Unii analiști cred însă că, deși Democrații Suedezi vor obține un rezultat peste așteptări, acestora le va fi foarte greu sa guverneze. Restul formațiunilor politice, atât de stânga, cât și de dreapta, refuză sa lucreze cu ei. Akesson a admis şi el că îi e greu sa se vadă în guvern, dar că formațiunea sa va avea o „influență semnificativă.”

În plus, cred analiștii, există, de asemenea, perspectiva ca problema schimbărilor climatice să fie pentru alegători una semnificativă pentru prima dată în Suedia. Aceasta mai ales în contextul în care țara nordică a fost confruntată în ultima perioadă cu incendii devastatoare, care au afectat 60.000 de acrii de vegetație, inclusiv din apropiere de cercul arctic, puse pe seama încălzirii globale.

Sondajele publicate în ultimele luni au indicat că social-democrații vor obține 21% din voturi, în scădere cu 10% fată de ultimele alegeri parlamentare din 2014. Ar fi cel mai slab rezultat pentru formațiunea de stânga din ultimul secol. „Când vorbim despre Suedia și alte țări scandinave, le asociați cu democrația socială,” a declarat Patrik Öhberg de la Universitatea din Göteborg, expert în scena politică suedeză. „Dar se pare că această eră se va termina acum. Am devenit mai mult o țară ca toate celelalte. Este un bastion al social-democrației care se va prăbuși. Se întâmplă ceva important aici.”

Cei care vor beneficia cel mai mult de pierderile social-democraților vor fi, în opinia analiștilor, Democrații Suedezi, care își vor dubla performantele din urmă cu patru ani. Comentatorii au încercat sa explice câștigurile formațiunii conduse de Akesson, care par cumva surprinzătoare într-o țară care are o rată mică a șomajului, un nivel de trai peste media din Uniunea Europeana si este mereu inclusa în clasamentul celor mai fericite națiuni de pe glob. În opinia lui Patrik Öhberg, „oamenii votează pentru Democrații Suedezi dintr-un singur motiv: imigrația.”

Este o opinie împărtășită și de Sverker Gustavsson, de la Universitatea Uppsala, care a spus: „Economia suedeză funcționează foarte bine în prezent și șomajul este mai mic decât în majoritatea țărilor. Dar este vorba de altceva: are de-a face cu nemulțumirile și cu o creștere a așteptărilor că politica nu oferă în final ceea ce oamenii cred că trebuie să ofere. Lucrul important este – și este similar tendinței Brexit în Marea Britanie sau cu Trump în SUA – că oamenii nu se simt acasă din punct de vedere cultural, ei se îndoiesc că suntem pe drumul cel bun.”

Situația are legătură directa cu criza refugiaților din 2015 din Europa, când Suedia a primit un număr record de 163.000 de solicitanți de azil, al doilea număr de azilanți de pe continent raportat la numărul de locuitori (după Germania). Până în acel moment, țara de 10.1 milioane de persoane a fost o redută a liberalismului în Europa, având o politică deschisă fată de refugiați. Situația a devenit atât de delicată încât guvernul minoritar suedez a schimbat tonul, punând controale temporare la frontieră și înăsprind normele pentru viitorii imigranți. Acest lucru, deși a contribuit la reducerea numărului de solicitanți de azil, a afectat serios credibilitatea coaliției de guvernare formată din social-democrați și Partidul Verde. Aproape peste noapte, imigrația a devenit o chestiune majoră pentru suedezi.

Lucrurile au fost complicate de ceea ce unii comentatori au indicat a fi legătura dintre refugiați și solicitanții de azil și creșterea ratei criminalității. Statisticile indică că rata șomajului printre cei născuți în afara Suediei a ajuns la 15.3% (comparativ cu 4.4% printre suedezi), iar numărul crimelor prin împușcare a ajuns la 43 în 2017, cel mai mare nivel din ultimii 11 ani. Crima organizată și violentele au devenit o problemă în suburbiile marilor orașe, unde locuiesc cu precădere imigranți. Aceste zone au cunoscut, în ultimele luni, o creștere a atacurilor cu grenade de mână și a incidentelor cu mașini incendiate. Nu este de mirare că, după fiecare mașină incendiată, Democrații Suedezi afirmă că guvernul „a pierdut controlul suburbiilor.” Iar în luna aprilie a anului trecut, un solicitant de azil din Uzbekistan, a cărui solicitare fusese respinsă, a intrat cu un camion deturnat într-un centru comercial din Stockholm, omorând cinci persoane si rănind grav alte 14. Anterior, el jurase loialitate Statului Islamic.

Cel mai probabil scenariu este formarea unei coaliții de guvernământ a Partidului Social Democrat cu Verzii sau un guvern minoritar al Partidului Moderat, care ar căuta sprijin din partea altor partide în probleme specifice. Moderații au declarat de altfel ca l-ar include inclusiv pe Akesson în discuțiile post-electorale pentru un nou acord privind imigrația.

Opinia unui expert
Într-un interviu pentru G4Media.ro, profesorul Henrik Ekengren Oscarsson de la Departamentul de Științe Politice al Universității din Göteborg, a explicat și el că problema imigrației va domina alegerile din țara nordică. La fel ca și alți analiști, Oscarsson se îndoiește că Democrații Suedezi vor reuși sa formeze un guvern, deoarece nu vor găsi aliați.

Profesorul Oscarsoon a spus: „Problemele legate de imigrație au ajuns în topul agendei în Suedia în toamna anului 2015, ca o consecință a valului mare de refugiați din Siria și Afganistan. În 2015, 160.000 de refugiați au sosit în Suedia. Pentru prima dată, problema imigrației se află pe primele din trei locuri în alegerile din Suedia. Din acel moment, majoritatea partidelor și-au ajustat politicile lor de imigrație într-o direcție mai restrictivă. Interesant este faptul că, potrivit unor sondaje recente, trei partide care și-au menținut poziția legată de imigrație – Partidul Centru (generos), Partidul Stânga (generos) și Democrații Suedezi (restrictivi), vor fi cel mai probabil câștigători ai scrutinului.

În cadrul campaniei, problemele tradiționale referitoare la școală / educație și sănătate sunt și ele în primele trei locuri ale preocupărilor alegătorilor.

Niciun partid nu și-a declarat intenția de a aduce Democrații Suedezii la masa de discuții după alegeri. Acestea au exclus orice participare a Democraților la un guvern suedez. În același timp, opinia publică privind UE a devenit mai pozitivă după Brexit. Doar 25% dintre suedezi cred acum că un Swexit este o idee bună.”

Surse: Euronews, smh.com, Express, The Local

Foto: Jimmie Akesson, politicianul anti-imigrație cotat cu șanse la câștigarea alegerilor din Suedia (Pagina personală de Facebook)