G4Media.ro

Chiar şi plasticele biodegradabile reprezintă o ameninţare la adresa ecosistemelor marine, arată…

sursa foto: Unsplash/ Naja Bertolt Jensen

Chiar şi plasticele biodegradabile reprezintă o ameninţare la adresa ecosistemelor marine, arată un nou studiu

Problema microplasticelor care poluează ecosistemele marine este mai gravă decât s-a crezut anterior şi chiar şi plasticele biodegradabile afectează viaţa marină, au avertizat miercuri cercetători israelieni, transmite agenția de știri TPS, citată de Agerpres.

Animalele marine care se hrănesc prin filtrarea apei ajung să consume microplastice şi apoi le excretă „deghizate” în materie organică, conform echipei de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv. Acest lucru le permite particulelor de plastic să pătrudă nedetectate în lanţul trofic marin, răspândind poluare şi boli în întregul ecosistem.

Microplasticele sunt mici particule de plastic ce măsoară mai puţin de 5mm în diametru. Acestea provin dintr-o varietate de surse, inclusiv din deteriorarea unor deşeuri mai mari din plastic, din produse de igienă personală şi din fibrele sintetice ale unor materiale ce se desprind în timpul spălării, ajung în canalizări şi sunt deversate împreună cu apele reziduale în mări şi oceane.

Aceste particule transportă de multe ori şi alţi poluanţi chimici sau metale grele. Din cauza dimensiunilor lor mici se infiltrează cu uşurinţă în ecosistemele marine, unde sunt ingerate de o mare varietate de organisme, printre care peşti, plancton, dar şi animalele care se hrănesc prin filtrarea apei, aşa cum sunt scoicile şi unele specii de peşti.

Studiul, realizat de studentul doctoral Eden Harel alături de profesorii Noa Shenkar şi Ines Zucker, s-a bazat pe crearea unor simulări în condiţii de laborator folosind apă marină şi ascidii, organisme marine care se hrănesc prin filtrarea apei şi reţinerea particulelor organice din aceasta.

Ascidiile au fost expuse la două tipuri de particule de microplastic: polistiren convenţional (PS) şi acid polilactic (PLA), un bioplastic prezentat drept biodegradabil şi prietenos cu mediul. Echipa a analizat impactul acestor particule asupra ascidiilor în diferite stadii: expunerea iniţială, post-filtrare şi post-digestie.

Rezultatele au arătat că, chiar dacă ascidiile au eliminat eficient particulele PS din apă în interval de două ore, aceste particule au fost excretate înapoi în apă după 48 de ore. Prin contrast, particulele PLA au scăzut în concentraţie, particulele mai mari fiind descompuse în nanoparticule ce au devenit nedetectabile după digestie.

Atunci când cercetătorii au analizat microplasticele excretate folosind spectroscopia Raman, au descoperit că excrementele au alterat particulele până la nivelul la care acestea nu mai puteau fi identificate drept plastic, părând a fi materie organică. Dar cum numeroase animale marine se hrănesc cu materii organice provenite din excremente, ele pot ingera plastic care şi-a schimbat proprietăţile şi sunt expuse astfel la microplasticele care se răspândesc în interiorul lanţului trofic marin, conform explicaţiilor oferite de Eden Harel.

Învelişul din excremente de pe particulele de plastic facilitează, de asemenea, şi colonizarea bacteriană şi adeziunea unor alte materiale poluante, aşa cum sunt metalele grele şi antibioticele, amplificând dezastrul ecologic produs de microplastice, a adăugat el.

„Acest fenomen afectează şi bioplasticul prezentat drept biodegradabil”, a subliniat Ines Zucker. Dacă nu sunt întrunite anumite condiţii pentru descompunerea completă a bioplasticului, acesta rămâne în ecosistem sub forma unor particule poluante care îşi modifică proprietăţile atunci când trec prin sistemele digestive ale organismelor marine şi devin agenţi care împrăştie substanţe poluante şi boli în lanţul trofic.

Studiul atrage atenţia şi asupra potenţialului apariţiei unor explozii de alge (proliferarea şi extinderea rapidă unor colonii de alge) din cauza acestor particule de plastic ce au trecut prin sistemul digestiv al unor organisme marine şi sunt apoi excretate, având proprietăţile modificate. Dacă unele explozii de alge sunt benigne, altele pot răspândi toxine în apă şi pot consuma oxigenul din apă, generând „zone ale morţii” în care alte organisme marine nu mai pot supravieţui.

Excrementele ce conţin microplastice se scufundă mai rapid şi se produc acumulări pe fundul mărilor, care la rândul lor, duc la creşterea nivelurilor de carbon şi de azot, ce declanşează exploziile de alge, mai avertizează studiul.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.