China anunță bateria nucleară care rezistă 50 de ani / De ce nu ar putea funcționa la scară largă: ”nu există atât de multe depozite de nichel-63 în natură”

Betavolt, o companie chineză aflată în fruntea tehnologiei energetice, a dezvăluit prototipul unei baterii pe bază de radionuclizi care ar putea revoluționa industria dispozitivelor electronice, cum ar fi smartphone-urile, anunță Corriere della Sera.

Aceasta le permite acestora să funcționeze până la 50 de ani, fără a necesita o reîncărcare. Acest tip de soluție este deja utilizat în aplicații precum stimulatoarele cardiace și misiunile spațiale. Dar implementarea la scară largă nu a fost posibilă până acum din cauza dimensiunii și a puterii de ieșire a bateriilor existente.

Este vorba despre BB100, o baterie de mici dimensiuni (15 x 15 x 5 mm) care furnizează 100 de microwați și 3 volți. Obiectivul este de a ajunge la 1 watt în următorii doi ani, oferind posibilitatea de a combina mai multe baterii pentru a obține mai multă putere. Radionuclidul utilizat este izotopul de nichel-63, care se transformă în cupru la sfârșitul procesului și nu produce deșeuri nocive. Acesta poate funcționa într-o gamă largă de temperaturi, de la -60 la 120 de grade Celsius.

Un aspect interesant este lipsa de radiații, ceea ce face posibilă utilizarea acestei soluții și în aplicații medicale. Cu toate acestea, aplicarea la scară largă rămâne să fie verificată. Nu doar telefoanele mobile, ci și dronele folosite pentru livrări ar putea funcționa în permanență, eliminând necesitatea reîncărcării. Inovația ar putea aduce beneficii semnificative pentru utilizatorii finali și ar putea promova concurența în sectorul tehnologic.

Dispozitivul, denumit „primul sistem de energie atomică miniaturizat din lume”, este o baterie de izotopi radioactivi, dispusă compact într-un recipient mic cât o monedă. Deși este vorba de energie nucleară, nu are de-a face cu reacții de fisiune și fuziune. Acest lucru ar putea impulsiona și mai mult tranziția către electricitate în lumea automobilelor.

Nu este o coincidență faptul că guvernul chinez a elaborat de mult timp un plan de creștere a industriei vehiculelor cu energie nouă (NEV), care vizează stimularea vânzărilor acestor vehicule. Francesco Vellucci, șeful laboratorului Sisteme și tehnologii pentru mobilitate durabilă din cadrul ENEA, îndeamnă însă la prudență, deoarece „ne aflăm la niveluri de putere foarte scăzute, tipice sferei prototipurilor, așa că eu cred că este prematur să vorbim despre bateriile viitorului pentru vehicule”. Va trebui să acordăm timp cercetării pentru a înțelege cât de scalabile și industrializabile vor fi aceste baterii”.

Mariano Tarantino, șeful diviziei de securitate nucleară și durabilitate a Enea, este și el foarte sceptic, menționând că ”nu există atât de multe depozite de nichel-63 în natură și, în plus, chiar dacă ar exista, ca toate elementele radioactive, s-ar descompune într-o sută de ani”. Ar trebui să fie produs cu ajutorul unor mini-reactoare nucleare, moment în care costul ar deveni nesustenabil. ”Este, totuși, pentru aplicații mici de nișă, cum ar fi ceasurile, iPhone-urile. Dar imaginarea unor sisteme de stocare în acest fel este în prezent science-fiction”, explică el.

China își propune ca vehiculele electrice cu baterii să domine piața până în 2035 și ca, în cele din urmă, toate mijloacele de transport în comun să funcționeze pe bază de electricitate. Această politică a pus bazele pentru creșterea industriei. Dar pentru ca aceste obiective îndrăznețe să devină realizabile, vor fi necesare investiții mari în această industrie. Investițiile nu vor fi necesare doar pentru dezvoltarea NEV-urilor, ci și pentru întregul ecosistem care sprijină industria, inclusiv segmente precum extracția de materii prime precum nichelul și dezvoltarea de baterii mai eficiente. Cum ar fi acesta.(Planul Stellantis și soarta chineză aici)