China ar putea spiona Statele Unite de pe teritoriul Cubei

China este în discuții cu Cuba pentru a construi o stație de spionaj pe insula condusă de comuniști, ceea ce ar putea permite agenților de la Beijing să intercepteze comunicațiile electronice din SUA, potrivit unor oficiali informați cu privire la rapoartele serviciilor de informații, relatează The Times citând Wall Street Journal.

Facilitatea de mai multe miliarde de dolari, care a atras comparații cu un post de ascultare construit în Cuba de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, ar permite spionilor chinezi să asculte comunicațiile dintre bazele militare din sud-estul SUA, au declarat oficialii pentru Wall Street Journal.

Sursele ar fi descris informațiile pe care le-au văzut cu privire la proiect ca fiind „convingătoare” și au declarat că s-a ajuns la un acord de principiu pentru a continua. Acestea au spus că baza, dacă va fi construită, ar permite Chinei să efectueze colectarea de semnale, inclusiv monitorizarea e-mailurilor, a apelurilor telefonice și a transmisiunilor prin satelit.

Atât Pentagonul, cât și John Kirby, un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, au descris însă relatarea din Wall Street Journal ca fiind „inexactă”, refuzând totodată să intre în detalii.

Cuba, un adversar ideologic al Statelor Unite încă de la revoluția din 1959 condusă de Fidel Castro, a fost locul în care se afla cea mai mare bază de informații pentru transmisiuni de peste mări a Uniunii Sovietice – la Lourdes, chiar lângă Havana. Se crede că această clădire scoasă de la naftalină a găzduit sute de ofițeri de informații sovietici.

Potrivit unor relatări, China are deja o prezență militară și o posibilă instalație de supraveghere radar stabilită în Cuba: în Bejucal, un oraș situat la sud de capitala Havana.

„Am fost preocupați încă din prima zi a acestei administrații de activitățile de influență ale Chinei în întreaga lume. Cu siguranță, în această emisferă și în această regiune urmărim acest lucru foarte, foarte îndeaproape, și am luat și vom continua să luăm măsuri pentru a atenua orice potențială amenințare pe care aceste activități ar putea-o reprezenta”, a declarat el pentru MSNBC.

Oficialii americani nu au oferit niciun detaliu despre locul propus pentru stația de ascultare, despre care se înțelege că a fost obținută din surse de informații doar în ultimele săptămâni.

Guvernul Cubei a descris relatarea Wall Street Journal ca fiind „mincinoasă și nefondată”. Într-o declarație, ministerul său de externe a afirmat că se opune prezenței tuturor bazelor militare străine în regiunea Americii Latine și a Caraibelor, „în special” bazei navale americane din Golful Guantanamo din Cuba.

Beijingul nu a făcut niciun comentariu oficial. China susține adesea că SUA se amestecă în mod iresponsabil în propria sa „curte”, inclusiv prin trecerea navelor militare prin strâmtoarea Taiwan sau prin survolarea Mării Chinei de Sud cu avioane militare de supraveghere.

Afirmațiile vin într-un moment în care administrația Biden a dat semne că dorește să îmbunătățească relațiile cu China, după schimburile ostile din ianuarie și februarie anul acesta, când un balon spion chinezesc a fost reperat survolând SUA. Acesta a fost în cele din urmă doborât de un avion de vânătoare în largul coastei Carolinei de Sud.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, este așteptat să călătorească la Beijing în această lună și s-ar putea întâlni cu președintele Xi Jinping. Unii politicieni Republicani din opoziție îl îndeamnă acum să anuleze călătoria.

Mike Waltz, membru al comisiei pentru informații din Camera Reprezentanților, a declarat într-un interviu acordat site-ului Politico că vizita este nepotrivită.

„Partidul Comunist Chinez execută manualul de joc al Uniunii Sovietice”, a spus el.

Candidata Republicană la președinție, Nikki Haley, fostă guvernatoare a Carolinei de Sud și ambasadoare la Națiunile Unite, a scris pe Twitter: „Joe Biden trebuie să se trezească la adevăratele amenințări chinezești de la ușa noastră”.

Cuba se află în mijlocul celei mai grave crize economice de la prăbușirea Uniunii Sovietice încoace, deoarece o combinație de factori, inclusiv consecințele pandemiei, ineficiența cronică a economiei de stat, sancțiunile americane și o criză concomitentă în Venezuela, aliatul său de stânga, au dus la penurii de combustibil, pene de curent, inflație extremă și un val de migrație din insulă, cea mai mare parte a acesteia îndreptându-se spre SUA.

În timp ce administrația Biden a relaxat în mod provizoriu unele înăspriri ale politicilor sale față de Cuba din epoca Trump, cum ar fi reducerea restricțiilor privind călătoriile pe insulă și refacerea personalului ambasadei SUA din Havana, relația dintre cele două țări rămâne antagonică, ambele părți acuzându-se reciproc pentru impas.

Washingtonul a declarat că încarcerarea de către Havana a sute de protestatari în urma demonstrațiilor antiguvernamentale din 2021 reprezintă un impediment în calea oricărei apropieri.

Între timp, Havana se îndreaptă tot mai mult spre Rusia și China pentru sprijin economic și diplomatic. Președintele Diáz-Canel a purtat discuții cu Xi la Beijing în noiembrie.

China este cel mai important partener comercial al Cubei după Venezuela, care furnizează o mare parte din petrolul țării.

„Cuba este una dintre multele țări care se integrează în sfera economică chineză, astfel încât China are acum motive politice, militare și de informații mult mai puternice pentru a-și consolida prezența în Cuba”, a declarat pentru The Times Andrés Pertierra, un istoric cubano-american.

China, a adăugat el, „nu va fi noua URSS” pentru Cuba, dar acest lucru marchează o schimbare către o relație care este mai mult decât „pur comercială”.