China: fostul portavion sovietic Minsk, devastat de un incendiu

De mult timp, Minsk nu mai era decât o navă fantomă, ancorată la Nantong, într-o lagună din apropierea râului Yangtse, în provincia chineză Jiangsu. Un nncendiu violent care a izbucnit la bordul fostului portavion sovietic vineri după-amiază a grăbit dispariția acestuia, scrie Le Figaro.

În timp ce înregistrările video ale incendiului violent s-au răspândit în weekend pe rețelele sociale, autoritățile chineze nu au spus încă nimic despre posibilele cauze ale incendiului, care a durat aproape 24 de ore.

The former Soviet aircraft carrier Minsk burned in China. The ship was commissioned in 1978, but after the downfall of the USSR, it was sold first to interests in South Korea, and then to China, where it became an amusement park. pic.twitter.com/wZMg0jCpF8

— FocuSeaTV (@focuseatv) August 19, 2024

Portavionul era în prezent reparat pentru a deveni nava amiral a unui parc tematic militar. „Este păcat că un incendiu a făcut ca perspectivele acestui proiect să fie pline de prea multe incertitudini”, a regretat un oficial la radioul național chinez, citat de CNN, adăugând că nu au existat victime.

Nava Minsk, numită după capitala Belarusului, a fost construită pe malul Ucrainei, în șantierul naval Mikolaev. În acest oraș portuar, de care rușii s-au apropiat periculos după ce au traversat Niprul în 2022, au fost construite mai multe crucișătoare și toate portavioanele URSS. Intrat în serviciul marinei sovietice în 1978, acesta a fost repartizat departe de Marea Neagră în Flota Pacificului, navigând în Marea Chinei și făcând escală în Vietnam după scurtul război sino-vietnamez din 1979.

Aflat deja în pericol odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, viitorul său a fost precipitat de un incident tehnic obscur în 1993, care ar fi necesitat întoarcerea sa în Ucraina proaspăt independentă. Autoritățile ruse l-au scos din uz și l-au vândut pentru dezmembrare unei companii sud-coreene, dar activiștii de mediu îngrijorați au blocat proiectul sensibil din punct de vedere ecologic. Chinezii au cumpărat apoi coca pentru 4,3 milioane de euro și au transformat-o într-un parc tematic în Shenzen până în 2016. Aflat într-o stare jalnică, portavionul a fost trimis la Nantong, cu scopul de a-l transforma din nou într-o atracție turistică.

Această navă cu o lungime de 273 de metri și o greutate de 41 000 de tone – aproximativ de mărimea portavionului Charles-de-Gaulle – nu are nimic în comun cu omologul său francez, care a intrat în serviciu douăzeci de ani mai târziu. Minskul nu este un adevărat portavion echipat cu catapulte și lonjeroane automate care să permită decolarea și aterizarea oricărui tip de avion. Conform denumirii oficiale sovietice, era un „crucișător greu purtător de avioane”, un obiect naval hibrid  cu capacități de aviație navală foarte limitate și, în același timp, tuburi de lansare voluminoase pentru rachete supersonice antinavă. Pista pentru avioane acoperea doar o parte a punții și doar avioanele cu decolare scurtă și aterizare verticală – Yakovlev Yak-38 – puteau fi desfășurate la bord. Acest echivalent al „Harrier” britanic oferea performanțe mediocre, incomparabile cu capacitățile aviației navale americane, cu „superportavioanele” sale Nimitz, escadrilele sale de F/A-18 și avioanele sale de supraveghere AWACS.

Viitorul portavioanelor sovietice în Asia

Portavionul Kiev, de asemenea, a fost cumpărat de China și a devenit o atracție turistică. În timp ce Novorossiysk a fost dezmembrat în 1997, nava Amiral Gorșkov a fost vândută Indiei în 2004: după ample lucrări, Rusia a transformat-o într-un portavion mai modern și este încă în serviciul Marinei indiene, care are acum și propriul portavion „made in India”.

La sfârșitul Războiului Rece, URSS a construit două portavioane mai mari și puțin mai moderne: primul, Amiral Kuznețov, este încă în serviciul marinei ruse, dar este în curs de modernizare de ani de zile, fără să se știe când (sau dacă) va putea ieși din nou pe mare.

Construcția celui de-al doilea, Varyag, a fost finalizată de China, care l-a transformat în primul său portavion, Liaoning, dar Beijingul își construiește acum propriile nave, rivalizând chiar cu Statele Unite în ceea ce privește tehnologia cu cel de-al treilea portavion al său, Fujian, echipat cu catapulte electromagnetice. În mod ironic, viitorul fostelor portavioane sovietice se scrie în Asia, dar nu pentru mult timp. Incendiul de pe Minsk este o ilustrare simbolică a acestui fapt.