China ia poziţie în Europa de Sud-Est pe fondul războiului comercial cu Statele Unite/ Bruxelles-ul priveşte cu reticenţă investiţiile Beijingului în zonă

În această lună au intrat în vigoare tarifele americane de multe milioane de dolari impuse Chinei, ceea ce a reactivat prezenţa comercială a Beijingului în Europa de Est, scrie publicația spaniolă ABC, citată de Rador. O debarcare care are un mare protagonist: trenul de mare viteză dintre Budapesta şi Atena, care va trece prin Skopie şi Belgrad. Pentru mulţi, Summit-ul 16 + 1 de la Sofia, de la începutul acestei luni, între China şi ţările din Europa de Est, nu face decât să adâncească izolarea unei Europe de Vest, fără aliatul său de atlantic, în conflict cu Putin, cu o incertitudine faţă de Europa de Est – populismul, anti-liberalismul, euroscepticismul şi xenofobia – Brexit şi acum asta: politica de investiţii a gigantului asiatic.

„Nimeni nu va beneficia de pe urma unui război comercial”, a declarat prim-ministrul chinez Li Keqiang, după întâlnirea de la Sofia cu omologul său bulgar, Boiko Borisov, insistând asupra faptului că acest tip de conflict este un obstacol în calea comerţului mondial: „Eu n-ar aş fi început o război comercial cu nimeni”, deoarece „nu este o soluţie rezonabilă”, a spus el, referindu-se la escaladarea tarifelor dintre Washington şi Beijing.

Keqiang a asigurat că ţara sa va apăra interesele legale ale companiilor prezente pe teritoriul ei, indiferent de originea lor, şi va garanta o creştere constantă şi stabilă. Cu toate acestea, contextul s-a schimbat de la ultima întâlnire a acestui grup de ţări, la sfârşitul anului 2017. Cu războiul comercial cu SUA ca fundal, Beijingul aprofundează relaţiile comerciale şi de cooperare economică cu această vastă regiune, într-o nouă fază de desfăşurare de infrastructuri, care provoacă îndoieli la Bruxelles, deoarece mulţi văd gigantul asiatic ca pe un concurent al UE.

Beijingul ştie că Bruxelles-ul nu vede întotdeauna cu ochi buni dorinţa sa de a-şi consolida prezenţa economică în acest spaţiu, de la ţările baltice, la fosta Iugoslavie, tracând prin Grupul Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi alte ţări balcanice, cum ar fi Albania, Bulgaria şi România. Din această cauză, prim-ministrul chinez a păstrat un profil destul de scăzut la summit şi a calmat starea de spirit a părţii occidentale.

„Unii pot spune că această cooperare între cei 16 + 1 poate diviza Europa, dar acest lucru nu este adevărat. Cooperarea 16 + 1 nu este nicidecum o platformă geopolitică”, a spus Keqiang, adăugând că „ţara sa sprijină integrarea europeană şi unitatea UE (…), foarte importante pentru prosperitatea şi pacea globală”. Fără a renunţa la ambiţiile sale în Europa de Est şi de Sud, Keqiang a anunţat o linie de credit de aproape 3 miliarde de euro pentru proiecte în ţările din Europa Centrală şi de Est.

Pachetul include construcţia de autostrăzi, porturi, parcuri industriale, centrale electrice, reţele de fibră optică şi lucrări care fac parte din „noul drum al mătăsii” imaginat de Beijing pentru a facilita transportul rapid de mărfuri între Europa şi Orientul Îndepărtat.

În acest sens, proiectul simbolic cel mai puternic este construirea unei linii de tren de mare viteză între Atena şi Budapesta, care trece prin Skopie şi Belgrad şi care va deschide un pasaj între Marea Egee şi coridorul european. În 2014, oficialii sârbi şi chinezi au inaugurat un nou pod peste Dunăre, la Belgrad, primul proiect important de infrastructură de transport efectuat de China în Europa.

În Balcani, Serbia este partenerul favorit al Beijingului. În opinia lui Keqiang, şi prietenia tradiţională dintre China şi Bulgaria este profundă. Relaţiile dintre cele două ţări au menţinut întotdeauna o dezvoltare sănătoasă şi stabilă, de aceea este locul ideal pentru interesele comerciale ale Beijingului în „contextul actual al creşterii tendinţelor de protecţionism, unilateralism şi antiglobalizare”, potrivit prim-ministrului chinez.

(Sursa: ABC, preluare RADOR, traducere Cristina Zaharia)