China înregistrează cea mai mare scădere a prețurilor din ultimii 14 ani

Prețurile din China au scăzut din nou în ianuarie, în cel mai rapid ritm din ultimii 14 ani, potrivit datelor publicate joi, în timp ce guvernul încearcă să stimuleze consumul gospodăriilor, scrie boursorama.com.

Această deflație din țara asiatică contrastează puternic cu situația din marile economii, în special din Occident, care sunt afectate de inflație și de scăderea puterii de cumpărare.

Indicele prețurilor de consum (IPC) din China, principalul indicator al inflației, a scăzut cu 0,8% în ianuarie, în ritm anual, față de -0,3% în luna precedentă, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

Aceasta a fost cea mai accentuată scădere din a doua jumătate a anului 2009, la apogeul crizei financiare mondiale.

Analiștii intervievați de agenția Bloomberg se așteptau la o scădere a prețurilor în ianuarie, dar cu mai puțin (-0,5%).

Potrivit BNS, această scădere poate fi explicată parțial prin „baza de comparație ridicată de anul trecut”.

China a intrat în deflație în iulie 2023, pentru prima dată din 2021. După o scurtă revenire în august, prețurile au scăzut constant din septembrie.

Spirala nefastă

„Principala frână a inflației rămâne prețul alimentelor, care a scăzut (în ianuarie) cu 5,9% de la an la an, cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată”, subliniază Lynn Song, economist specializat în China la ING Bank.

„Aceste cifre nu înseamnă că China este blocată într-o spirală deflaționistă”, adaugă el, subliniind că indicele prețurilor de consum a crescut în ianuarie cu 0,3% în ritm lunar, față de decembrie.

În timp ce o scădere a prețurilor poate părea un lucru bun pentru puterea de cumpărare, deflația reprezintă o amenințare pentru economie, deoarece consumatorii au tendința de a-și amâna achizițiile în speranța unor noi scăderi.

În absența cererii, companiile sunt nevoite să reducă producția și să accepte noi reduceri pentru a-și lichida stocurile.

Această situație, care apasă asupra rentabilității lor, le determină să înghețe recrutările sau să concedieze personal.

Economiștii vorbesc de o spirală nefastă, deoarece acest fenomen reprezintă o frână suplimentară pentru consum.

Pe ansamblul anului 2023, inflația în China a crescut în medie cu 0,2%, departe de ratele înregistrate în marile economii – cum ar fi Franța, unde a ajuns la 4,9%.

Iar anul trecut, gigantul asiatic a înregistrat una dintre cele mai scăzute rate de creștere a PIB-ului din ultimele trei decenii (+5,2%).

“Acțiune rapidă”

Indicele prețurilor de producție (PPI) s-a contractat din nou în ianuarie (-2,5%) pentru a 16-a lună consecutivă, a anunțat joi BNS.

Acest indice, care măsoară costul bunurilor care ies din fabrici și oferă o indicație asupra sănătății economiei, a scăzut deja cu 2,7% în decembrie.

Pe ansamblul anului 2023, acesta a scăzut cu 3%.

Prețurile la producător în roșu înseamnă marje mai mici pentru companii.

Pe lângă consumul lent, activitatea întreprinderilor din China este penalizată de o criză imobiliară, de șomajul ridicat în rândul tinerilor și de încetinirea economiei mondiale, care apasă asupra cererii de bunuri chinezești și, prin urmare, asupra activității fabricilor.

„China se confruntă cu o presiune deflaționistă persistentă” și „trebuie să ia măsuri rapide și energice pentru a evita riscul unei atitudini de expectativă” în rândul consumatorilor, susține economistul Zhiwei Zhang de la Pinpoint Asset Management.

China a anunțat în mai multe rânduri măsuri pentru a-și salva sectorul imobiliar, dar până acum rezultatele au avut un efect redus.

Între timp, piețele bursiere din China au avut printre cele mai slabe performanțe din lume în ultimele luni.

În acest context, China l-a demis miercuri pe Yi Huiman, șeful autorității de reglementare a burselor din această țară (CSRC).