China îşi afirmă ambiţiile de putere militară

Beijingul a publicat miercuri o cartă albă în care îşi reafirmă obiectivul de a moderniza armata. Dar documentul vizează să liniştească puterile străine în privinţa ambiţiilor expansioniste ale Chinei. Beijingul se arată, în schimb, ameninţător la adresa Taiwanul, se arată într-o analiză publicată de cotidianul francez Les Echos, preluată de Rador.

Pentru China este imposibil să se afirme ca superputere mondială fără să dispună de capacităţi militare la înălţimea acestei ambiţii. La scurt timp după sosirea la putere, la final de 2012, preşedintele chinez Xi Jinping a iniţiat o reformă fără precedent a Armatei Populare de Eliberare (APL) cu scopul de a o transforma într-o armată modernă şi puternică. Această ambiţie a însemnat un efort constant în termeni de fonduri, dar şi o reorganizare profundă a întregului aparat militar, cu intenţia clară de a întări marina chineză.

Această mare schimbare strategică, vizând o misiune „mondială” pentru Armata Populară de Eliberare, s-a accelerat după publicarea unei carte albe în 2015 – o veritabilă foaie de parcurs emisă de Xi Jinping, care este în acelaşi timp şef al statului, al Partidului Comunist şi al Armatei.

După patru ani, Beijingul a publicat o nouă cartă albă, aşteptată în mod special ca urmare a contextului marcat de neliniştile cauzate de modernizarea rapidă a forţelor armate chineze, creşterea tensiunilor regionale în Marea Chinei şi întărirea competiţiei sino-americane.

Acţiune de publicitate

În timp ce Republica Populară Chineză se pregăteşte să aniverseze 70 de ani, pe 1 octombrie 2019, Beijingul îşi reafirmă ambiţiile de a construi o armată modernă şi avansată din punct de vedere tehnologic. Dar, contrar ediţiei din 2015, China evită să-şi arate prea mult muşchii: «La momentul în care temerea unei ameninţări chineze se răspândeşte în Europa, în Statele Unite, dar şi în alte ţări vecine Chinei, Beijingul încearcă în mod clar să liniştească puterile străine şi să dezamorseze criticile», observă Antoine Bondaz, cercetător la Fundaţia pentru Cercetări Strategice. «China încearcă de fapt să-şi consolideze statutul de mare putere militară. Această nouă cartă albă este mai curând o mare acţiune de PR decât un pas strategic», continuă el.

Deşi China îşi susţine pretenţiile teritoriale prin instalarea de armament pe insuliţele pe care le controlează în Marea Chinei, Beijingul insistă asupra caracterului paşnic al armatei sale, «o forţă inevitabilă pentru pacea în lume». În opoziţie cu politica unilateralistă a lui Donald Trump, China ar vrea să devină garantul multilateralismului şi al cooperării, subliniind că securitatea diferitelor ţări este de multe ori strâns interconectată, după cum punctează Antoine Bondaz.

Beijingul minimalizează amploarea bugetului de la apărare, al doilea din lume după cel al Statelor Unite, insistând asupra faptului că nu reprezintă «decât» 1,3 % din PIB-ul ultimilor cinci ani, faţă de 3,5% din PIB-ul SUA, 4,4 % în Rusia sau 2,5 % în India.

În încercarea de a linişti puterile străine, Beijingul devine totuşi ameninţător când este vorba de chestiunea Taiwanului, insulă independentă de facto, dar pe care China o consideră parte integrantă a teritoriului său. «China trebuie să fie şi va fi reunificată», previne documentul.

Cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale din Taiwan, Beijingul lansează un avertisment taiwanezilor: «Dacă cineva intenţionează să separe Taiwanul de China, armata chineză nu va ezita să declanşeze un război», a declarat purtătorul de cuvânt al armatei chineze, Wu Qian, în momentul în care a prezentat public noua cartă albă. În ultimele luni, China şi-a înmulţit exerciţiile militare în strâmtoarea Taiwanului.