China își intensifică spionajul la nivel global, pe fondul încetinirii economice

Guvernele occidentale avertizează că Beijingul desfășoară activități de spionaj la o scară fără precedent, mobilizând agențiile de securitate, companiile private și cetățenii chinezi pentru a submina statele rivale și a consolida economia chineză. Această strategie urmărește să consolideze controlul șefului regimului, Xi Jinping, pe fondul încetinirii economice a țării, potrivit Rador Radio România.

În ultimele câteva săptămâni, mai multe agenții de informații au emis avertismente cu privire la amenințările tot mai mari de spionaj. În septembrie, FBI a dezvăluit că o companie legată de statul chinez a penetrat 260.000 de dispozitive conectate la internet, inclusiv camere și routere în Statele Unite, Regatul Unit, Franța și România. În plus, o investigație a Congresului SUA a indicat că macaralele de marfă folosite în porturile țării conțin tehnologie care ar permite guvernului chinez să le controleze de la distanță. Într-un alt caz, un fost consilier al guvernatorului New Yorkului, Kathy Hochul, a fost acuzat că este agent în serviciul Beijingului.

Oficialii americani evaluează efectele unei breșe recente a sistemelor, care compromite cererile de interceptare a comunicațiilor autorizate. Confruntate cu imposibilitatea opririi operațiunilor chineze, agențiile occidentale îndeamnă companiile și cetățenii să ia măsuri de precauție extreme în interacțiunile lor cu China. Cu toate acestea, având în vedere interdependența economică globală, limitarea acestei amenințări este o sarcină complexă, explică Calder Walton, expert în securitate națională la Harvard Kennedy School of Government, potrivit unui articol publicat luni în The Wall Street Journal.

Regimul chinez nu a răspuns acuzațiilor, deși în trecut a negat participarea la activități de spionaj și s-a prezentat ca victimă a atacurilor cibernetice străine. De când Xi a preluat puterea, în 2012, el a subliniat importanța securității naționale, implicând atât oficialii, cât și cetățenii în apărarea intereselor chineze. Această politică a permis Chinei să dezvolte o rețea de spionaj a cărei amploare depășește chiar și operațiunile Kremlinului din timpul Războiului Rece, potrivit experților.

FBI estimează că hackerii susținuți de chinezi îi depășesc pe specialiștii cibernetici ai agenției cu 50 la 1. O agenție europeană estimează că operațiunile de informații și securitate chineze pot implica până la 600.000 de persoane. „Programul chinez de hacking este mai mare decât pentru toate celelalte națiuni la un loc”, a spus directorul FBI Christopher Wray.

Măsurile de represalii sunt complicate de integrarea comercială profundă dintre Occident și China, care împiedică impunerea de sancțiuni severe. „China este diferită”, a recunoscut Ken McCallum, șeful MI5, agenția națională de informații a Regatului Unit. Încetinirea economică sub conducerea autoritară a lui Xi crește presiunea asupra aparatului de spionaj al Chinei pentru a procura inovații tehnologice și a reprima disidenții, atât în ​​țară, cât și în străinătate, a declarat Nigel Inkster, fost director de operațiuni MI6.

Exemplele de activități de spionaj chinezesc sunt variate. În septembrie, procurorii americani au acuzat cinci absolvenți ai Universității din Michigan că au fotografiat vehicule militare în timpul unui exercițiu comun între Garda Națională și personalul taiwanez, ei susținând că doar priveau stelele. În Regatul Unit, hackeri legați de China au accesat înregistrări electorale care conțineau adresele a 40 de milioane de persoane. Statele Unite investighează, de asemenea, dacă hackerii chinezi au accesat rețelele furnizorilor de internet pentru a intercepta comunicațiile autorităților, potrivit articolului WSJ semnat de jurnaliștii Max Colchester și Daniel Michaels.

Oficialii serviciilor de informații se tem că Beijingul folosește date private furate pentru a antrena modele avansate de inteligență artificială. În plus, alianța militară în creștere dintre China și Rusia, în conflictul din Ucraina, agravează îngrijorările. Potrivit oficialilor occidentali, Xi a ordonat forțelor sale militare să fie gata să invadeze Taiwanul înainte de 2027, ceea ce ar putea duce la un conflict direct cu Statele Unite, angajate să apere insula.

FBI a avertizat că China a folosit routere compromise pentru a se infiltra în rețelele de apă și energie din SUA, stârnind temeri de un atac preventiv dacă Washingtonul ar interveni în Taiwan. În decembrie anul trecut, Congresul a interzis Pentagonului să folosească porturi care utilizează platforma de date chineză Logink din cauza riscului de a expune informații clasificate. China a plantat, de asemenea, malware pe rețelele electrice din India în 2021, în timpul unei dispute la frontieră și pe sistemele de telecomunicații din Guam, o insulă strategică cu o bază militară americană.

Într-un efort de a evita neînțelegerile periculoase, directorul CIA, William Burns, a vizitat China de două ori în ultimul an. Cu toate acestea, oficialii se tem că serviciile de informații chineze, precum cele rusești, vor ajusta informațiile pentru a se alinia așteptărilor lui Xi, ceea ce ar putea declanșa decizii eronate, cum ar fi o lovitură preventivă asupra infrastructurii străine critice.

Spre deosebire de Rusia, China nu își face griji că va fi prinsă în operațiunile sale și nici nu încearcă să facă schimb de spioni atunci când sunt arestați. Structura descentralizată a operațiunilor sale de informații, care implică mai multe agenții și actori privați, face dificil răspunsul agențiilor occidentale. În ultimul deceniu, China a epurat, de asemenea, câțiva dintre oficialii săi care au colaborat cu serviciile de informații americane.

Xi a citat căderea Uniunii Sovietice ca exemplu pentru ce se poate întâmpla dacă ar fi relaxate controalele ideologice în China. În 2014, el a creat o comisie națională de securitate pentru a centraliza sarcinile de securitate și a stabilit o definiție largă a securității, care să cuprindă atât dominația politică a partidului, cât și puterea economică și alimentară a țării.

Relația conflictuală dintre China și Statele Unite a exacerbat aceste tensiuni pe fondul disputelor teritoriale, cursei tehnologice și acuzațiilor reciproce cu privire la originea Covid-19. În acest context, Xi a insistat că „securitatea este o cerință pentru dezvoltare, iar dezvoltarea este garanția securității”.

Occidentul a încercat să contracareze amenințarea cu măsuri precum interzicerea utilizării de către Huawei în infrastructura de telecomunicații și impunerea de tarife comerciale. Cu toate acestea, rămâne nevoia de a echilibra colaborarea economică cu confruntarea cu privire la spionaj. În mai, informațiile canadiene au acuzat China că a încercat să se amestece în două alegeri federale, în timp ce în Australia un om de afaceri a fost condamnat pentru că a încercat să mituiască un ministru cu legături cu Partidul Comunist.

Deși o mare parte din activitatea chineză nu este ilegală, autoritățile occidentale avertizează asupra riscurilor colaborării cu cercetătorii chinezi. Potrivit MI5, peste 20.000 de persoane din Marea Britanie au fost contactate de agenți chinezi prin LinkedIn din 2022, în încercarea de a obține informații sensibile. Agenția a avertizat universitățile cu privire la riscurile colaborării cu consultanțele și centrele educaționale susținute de chinezi care ar putea transfera proprietatea intelectuală sensibilă regimului Xi.

Sursa: INFOBAE / Rador Radio România