China profită de vidul rusesc pentru a-și spori influența în Asia Centrală / Expert: „Pentru majoritatea oamenilor din regiune, jugul rusesc este făcut din piele care se uzează treptat, în timp ce jugul chinezesc este făcut din fier care nu poate fi rupt”

Săptămâna aceasta, China își relansează marile proiecte de infrastructură în Asia Centrală cu un summit, umplând un vid lăsat de Rusia, o putere regională tradițională în regiune dar slăbită de sancțiunile legate de războiul din Ucraina, scrie boursorama.com.

Însuflețit de președintele chinez Xi Jinping, care l-a lansat în 2013, programul faraonic „Noile drumuri ale mătăsii” intenționează să dezvolte, cu fonduri chinezești, drumuri, porturi, căi ferate și infrastructuri în străinătate.

Numai în Asia Centrală, China afirmă că schimburile sale comerciale cu Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul au atins anul trecut 70 de miliarde de dolari (64 de miliarde de euro) și au crescut cu 22% în primul trimestru al anului 2023, în ritm anual.

Analiștii spun că războiul din Ucraina a accelerat și mai mult tendința în favoarea Beijingului, unele țări punând sub semnul întrebării legăturile lor tradiționale cu Moscova și căutând reasigurări economice și diplomatice în altă parte.

„După agresiunea Rusiei în Ucraina, republicile din Asia Centrală au început să se teamă pentru suveranitatea lor”, spune Ayjaz Wani, cercetător la grupul de reflecție indian Observer Research Foundation.

Xi Jinping îi va găzdui joi și vineri pe liderii celor cinci țări din regiune în orașul central Xi’an, vechiul capăt estic al Drumului Mătăsii, pentru un summit pe care China l-a numit „extrem de important”.

„Foarte coerent”

Se așteaptă ca summitul să fie o oportunitate de a impulsiona unele proiecte de infrastructură.

Printre acestea se numără linia de cale ferată China-Kirghizstan-Uzbekistan, care a fost blocată de mult timp și care costă șase miliarde de dolari, și extinderea conductei de petrol dintre Asia Centrală și China.

„Abordarea Chinei față de Asia Centrală a fost foarte consecventă”, spune Nargis Kassenova, director al Programului pentru Asia Centrală la Centrul Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice de la Harvard.

Ea citează legăturile de lungă durată ale Beijingului cu aceste națiuni în materie de securitate, infrastructură și dezvoltare.

Războiul din Ucraina, spune Kassenova, nu a făcut decât „să împingă țările din Asia Centrală și mai mult în brațele Chinei”.

Cu toate acestea, influența crescândă a Beijingului este întâmpinată cu reacții mixte.

În 2019, în Kazahstan au izbucnit demonstrații antichineze, alimentate de sentimentul unei părți a populației că influența Chinei a devenit prea puternică.

În anul următor, o companie chineză care plănuia să investească aproape 300 de milioane de dolari într-un centru comercial și logistic în Kârgâzstan s-a retras după, din nou, proteste.

Uiguri

Temerile că China își va folosi puterea pentru a influența politica internă „au alimentat fobii tot mai mari”, spune Sébastien Peyrouse, profesor la Universitatea George Washington din SUA.

Potrivit acestuia, dezvoltarea rapidă a Chinei este adesea considerată un model în regiune.

Cu toate acestea, investițiile chinezești „nu vizează dezvoltarea producției locale, ci crearea unor condiții favorabile pentru exportul de produse chinezești și importul de materii prime”, afirmă Peyrouse.

O altă sursă de tensiuni este tratamentul aplicat de Beijing uigurilor din Xinjiang (nord-vest), o regiune chineză care a fost mult timp afectată de atacuri atribuite separatiștilor și islamiștilor din această minoritate musulmană.

În numele luptei antiteroriste, Beijingul impune un control sporit al populației, care, potrivit unor studii occidentale, a dus la internări în masă.

Apropierea culturală și lingvistică a uigurilor de majoritatea popoarelor din Asia Centrală a contribuit la alimentarea sentimentului antichinez din această zonă.

„Marea asimetrie”

Potrivit analiștilor, China este mai populară în rândul guvernelor din Asia Centrală – care caută investițiile necesare pentru a-și dezvolta țările – decât în rândul populațiilor lor.

„Acest lucru se datorează în parte asimetriei mari, demografice și economice, dintre ei și China”, spune Li-Chen Sim, de la grupul de reflecție Middle East Institute, cu sediul în SUA.

Resentimentul popular este alimentat și de „lipsa locurilor de muncă rezervate localnicilor în proiectele finanțate de China” și de „nivelurile ridicate de îndatorare” față de Beijing, subliniază ea.

Deși atitudinile sunt în continuă schimbare, un sondaj recent citat de think tank-ul Royal United Services Institute (Rusi), cu sediul la Londra, pare să arate că asiaticii centrali au încă o părere mai pozitivă despre Rusia decât despre China.

„Pentru majoritatea oamenilor din regiune, jugul rusesc este făcut din piele care se uzează treptat, în timp ce jugul chinezesc este făcut din fier care nu poate fi rupt”, metaforizează Wani de la Observer Research Foundation.