Cifre alarmante. Ce măsuri se discută în coaliție pentru a tempera dezastrul demografic / Tema, prezentă și pe agenda discuțiilor de la Cotroceni cu liderii politici – Surse

Dezastrul demografic care se anunță de câțiva ani este un subiect aflat pe agenda coaliției și discutat la ultimele întâlniri dintre președintele Klaus Iohannis și liderii politici, au declarat pentru G4Media.ro surse politice. O proiecție realizată încă din 2017 de Institutul Național de Statistică anticipează că, dacă evoluția demografică își păstrează cursul actual, România ar putea ajunge la 16 milioane de locuitori în 2050. Declinul demografic afecteaza toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcție de numărul de locuitori etc.

Potrivit surselor G4Media.ro, două măsuri sunt luate în calcul pentru tempera căderea demografică, ambele preconizate să producă efecte pe termen lung.

O primă măsură, anunțată încă de la începutul anului de ministrul muncii, Raluca Turcan, ar fi extinderea voluntară a vârstei de pensionare de la 65, la 70 de ani. Cu alte cuvinte, cine dorește să rămână activ să o poată face și dincolo de limita vârstei de pensionare până la 70 de ani, cu sublinierea faptului că extinderea vârstei de pensionare este o decizie voluntară, nu obligatorie, impusă prin lege.

Printr-o astfel de măsură s-ar avea în vedere creșterea calității vieții, în consecțină, creșterea speranței de viață, care în România este de circa 75 de ani, cu opt ani mai mică decât în Franța, Spania și Italia, unde speranța de viață este de 83 de ani. Speranța de viață a europenilor a depășit 80 de ani în 2014, potrivit Eurostat.

A doua măsură vizează încurajarea natalității, prin măsuri de sprijin a familiilor tinere: construcție de creșe, after school-uri, pe scurt dezvoltarea infrastructurii din jurul familiei, astfel încât să stimuleze creșterea copiiilor.

Liderul PLUS, Dacian Cioloș, a declarat recent, într-un interviu pentru G4Media.ro, că subiectul declinului demografic a fost discutat și la ultima întâlnire cu președintele Klaus Iohannis.

”Am discutat măsuri despre problema demografiei. Crește populația vârstnică, scade numărul de copii, sunt tot mai mulți copii care se nasc în diasporă. Să gândim niște măsuri prin care în câțiva ani să putem stimula natalitatea, ca sistemul de pensii să fie unul sustenabil”, a declarat Cioloș.

Pe lângă sporul demografic negativ, România se confruntă cu o emigrație masivă.

Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică consultate de G4Media.ro, la 1 ianuarie 2020 populația rezidentă în România era de 19.328.838 locuitori, România fiind a șasea țară ca mărime din cele 27 state UE, cu 4.3% din populația totală a UE. (Eurostat)

La același moment, populația după domiciliu (persoane cu cetățenie româna și domiciliu pe teritoriul României) era de 22.174.693 locuitori, existând o diferență de 2.845.555 persoane față de populația rezidentă (INS). Cu alte cuvinte. 2,8 mil locuitori, respectiv 12,8% din populația după domiciliu sunt persoane care au domiciliul principal în România, dar nu au locuit în România în ultimele 12 luni, fiind, cel mai probabil, români din diaspora.

Acestea sunt cifrele oficiale, dar numărul real al românilor care trăiesc în afara granițelor este mult mai mare și este foarte posibil ca efectiv în țară să nu fie mai mult de 16 milioane.

De subliniat că, la 1 ianuarie 2007, anul intrării României în UE, populația rezidentă era de 21.130.503 locuitori, iar populația după domiciliu de 22.614.980 locuitori.

Prăbușirea natalității

Anul 2020 a fost al 31-lea an în care se înregistrează un declin demografic, adică al 31-lea an în care numărul morților a fost mai mare decât numărul noilor născuți. Anul trecut s-au născut cu 40.000 de copii mai puțin decât în 2019, se arată într-o analiză publicată de Radio Deutsche Welle.

În luna decembrie, însă, s-au născut primii copii concepuți în lockdown, cu 400 mai mulți decât în aceeași lună a anului precedent. Au murit, în schimb, cu 25.000 de oameni mai mulți față de 2019, din care, peste, 15.000 au fost contaminați cu noul coronavirus.

• ”Cifrele dramatice au legătură cu sărăcia de la periferie, cu spitale fără posibilități, dar și cu voința de a trăi mai bine a celor peste 2 milioane de români plecați din țară, care se adaugă și ei la scăderea demografică a României. Atâta vreme cât nivelul de trai din țară va fi net sub cel din Vest, oamenii vor continua să plece, iar cei care vor rămâne nu e sigur că vor dori să contribuie la creșterea natalității. Instabilitatea, complicațiile familiale, detaliile modernității, grijile cele mai banale, absența creșelor și grădinițelor publice, permanentele crize politice, sociale, economice sunt motive care-i determină pe mulți să aibă câte un copil sau să renunțe la acest vis”, a explicat jurnalistul Sabina Fati în analiza publicată de Deutsche Welle.

Anul trecut, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani, se arată într-o analiză publicată de HotNews.ro pe data de 11 februarie. Cei mai puțini copii s-au născut în Tulcea (puțin peste 1500), iar cei mai mulți în București, arată datele transmise de Institutul Național de Statistică la solicitarea HotNews.ro. Dacă luăm în calcul populația feminină fertilă (cea cu vârsta de 15-49 de ani), județul cu cea mai mică pondere a mămicilor a fost în 2020 Caraș-Severin, unde puțin peste 3% din populația feminină fertilă a adus pe lume un nou-născut.

Potrivit analizei Hotnews.ro, măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârșitul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternică a natalității, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526.000 de copii anual, consemnându-se rate de 27,4 la mie (în 1967) și respectiv 26,7 la mie (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuților vii, în medie sub 400.000 copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rată natalității a oscilat între 14 la mie și 18 la mie. (Citește integral aici)

Edupedu.ro a realizat o analiză a impactului numărului mic de nașteri înregistrat în primele opt luni ale anului trecut, printre cele mai mici din ultimii ani, asupra sistemului de educație, de pildă. Astfel, diferența de 17.170 de copii între generația născută în același interval din 2019 și 2020, înseamnă peste 686 de clase/grupe de grădiniță de câte 25 de copii fiecare, mai puține față de câte ar fi formate din copiii născuți în aceeași perioadă, ianuarie-august, dar cu un an mai devreme.

Dinamica naturală

Potrivit unei analize INS consultate de G4Media.ro, dinamica naturală include natalitatea, fertilitatea și mortalitatea. Natalitatea în România este comparabilă cu media UE (9.6 născuți vii la 1000 locuitori), dar în scădere atât ca rată, cât și ca număr absolut de născuți vii.

Rata totală de fertilitate (număr mediu de copii născuți de o femeie de-a lungul vieții sale fertile) este, de asemenea, în scădere ceea ce, pe viitor, indică scăderea fenomenului de reproducere, deci afectarea natalității.

Mortalitatea

Potrivit datelor INS, în anul 2019 s-au înregistrat în România 260353 decese, în creștere , de la 251965 în 2007. Astfel, dacă populația a scăzut, în număr absolut cu aproximativ 1.8 mil. locuitori, numărul deceselor a crescut cu peste 8000 decese. Rezultă trend demografic negativ, inversându-se începând din 1992.

Rata brută de mortalitate a fost de 11.7 decese la 1000 locuitori în anul 2019 (ultimul disponibil), prezentând o tendință staționară de la începutul perioadei (2007, Tempo on-line).

Primele cinci cauze de deces în România sunt reprezentate de bolile circulatorii (boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale), tumori, boli respiratorii, boli digestive și respectiv accidente și leziuni traumatice. Aceste cinci cauze însumează circa 92% din totalul deceselor anuale.