Cinci lucruri bune care s-au realizat în București, în 2023, și tot atâtea lucruri proaste / Pasaje rutiere și parcuri noi, tramvaie și autobuze electrice, rețeaua de termoficare reabilitată / Ce probleme nu sunt rezolvate

Cu un buget al Primăriei Capitalei de 2,4 miliarde de lei în 2023 pentru investiții, cu fonduri europene nerambursabile de 3 miliarde de lei atrase în ultimii 3 ani și 600 milioane lei din bugetul național, dar și cu cele însumate ale sectoarelor de aproximativ 6 miliarde, chiar dacă nu se dezvoltă pe cât de repede ar trebui, administrațiile Bucureștiului au ajuns la finalul anului cu câteva lucruri bune pentru oraș.

În anul 2023, în București s-au deschis 4 noi pasaje rutiere și două parcuri de mici dimensiuni, dacă le-am compara cu Herăstrăul sau Cișmigiul, s-a reparat infrastructura de termoficare, aproximativ 45 km, iar în transportul în comun au intrat în circulație 70 de tramvaie noi Astra și 20 de autobuze electrice. S-au creat câteva sensuri unice pe artere principale ale capitalei și culoare unice pentru a asigura viteză pentru transportul în comun. Toate acestea ar trebui să contribuie la mobilitatea urbană a orașului și reducerea poluării, chiar dacă rezultatele nu au cum să se vadă imediat.

Sectoarele au investit în infrastructură și spații verzi, astfel încât constribuția lor s-a văzut la nivel de oraș, nu doar de sector. Aportul Primăriei Capitalei a fost la înnoirea parcului de vehicule nepoluante ale transportului în comun, prin achiziția celor 100 de tramvaie noi de la Astra și 100 de autobuze electrice. O altă problemă sistemică a orașului, după cum o numește primarul Nicușor Dan, l-a care s-a lucrat/ s-a investit în 2023 este termoficarea, înlocuirea rețelei de apă caldă pentru blocurile orașului.

În cele din urmă un lucru bun, care s-a întâmplat orașului, a fost gestionarea parcărilor stradale din centrul Bucureștiului de către administrație, ceea ce a dus la o schimbare de mentalitate a bucureștenilor, care încep ușor-ușor să scape de obiceiul de a parca pe trotuar.

Aerul poluat, neglijarea parcurilor din centrul Capitalei, a trotuarelor și a pistelor de biciclete, nicio îmbunătățire pentru mobilitatea urbană alternativă, lupta permanentă cu sectorul imobiliar prin blocarea PUZ-urilor, sau dimpotrivă, avizare tacită de către sectoare a unor proiecte imobiliare care varsă în trafic alte sute de mașini, noi ansambluri rezidențiale fără drumuri, școli și grădinițe, câinii vagabonzi care umplu până la refuz adăposturile și lipsa de dezvoltare a ASPA, sunt tot atâtea probleme nerezolvate ale orașului în 2023.

Bilanțul anului 2023. Cinci lucruri bune pentru orașul București:

1. Infrastructură rutieră: s-au deschis 4 pasaje rutiere supraterane.

Administrațiile Bucureștiului au încheiat în 2023 câteva lucrări de infrastructură mare a orașului, care, chiar dacă nu îmbunătățesc semnificativ traficul rutier, nu reușesc să asigure fluența pe marile axe, descongestionează totuși intersecții aglomerate ale Capitalei, cum este cazul pasajului Doamna Ghica, sau fluidizează circulația către ieșirile din oraș, precum cele două pasaje de la ieșirea spre Autostrada Soarelui. Cele patru pasaje rutiere au fost posibile și pentru că au fost construite din bugetele sectoarelor, cu excepția Pasajului de la Doamna Ghica, care s-a realizat parțial cu finanțarea Primăriei Capitalei.

Două pasaje deschise la ieșirea pe Autostrada Soarelui. În zona de est, două pasaje rutiere au fost deschise de administrația Sectorului 3, la ieșirea spre Autostrada Soarelui – A2. Primul pasaj dat în circulație a fost în aprilie 2023. Primăria Sectorului 3 a finalizat repede, în aproximativ 5 luni, pasajul suprateran de la intersecția bulevardului Theodor Pallady cu strada Nicolae Teclu, la ieșirea spre Autostrada Soarelui.

Al doilea pasaj deschis în București a fost tot în Sectorul 3 al Bucureștiului, și s-a dat în circulație în iunie 2023. Este în prelungirea primului, chiar la intrarea pe Autostrada Soarelui. Dacă primul a fost executat în timp record, acesta din urmă a avut o întârziere de jumătate de an. Construcția pasajului a durat un an și două luni

În septembrie 2023, înainte de reînceperea școlilor a fost deschis Pasajul de la Doamna Ghica, din Sectorul 2. Pasajul este făcut de Primăria Capitalei, iar Primăria Sectorului 2 a contribuit cu o parte din bani. Lucrările au fost finalizate cu o întârziere de peste 3 ani, termenul inițial fiind mai 2020. Nicușor Dan spunea că pasajul nu rezolvă problema structurală a traficului, „adică în intersecţia aceea se va circula mai bine, dar oamenii vor trece şi se vor bloca în intersecţia următoare”. „Ce trebuie noi să facem este: să dezvoltăm transportul în comun”, afirma primarul general.

Ultimul pasaj inaugurat în 2023 a fost în decembrie. Pasajul Europa Unită, aflat la intersecția străzii Turnu Măgurele cu bd. Metalurgiei, și realizat de Primăria Sectorului 4 cu bani din bugetul național prin programul „Anghel Saligny” și din bugetul local. Lucrările la pasaj au început în luna februarie 2022 și aveau termen de finalizare iunie 2023.

Sensuri unice pe Calea Floreasca și str. Radu Beller. Începând de la jumătatea lunii august, Calea Floreasca și str. Radu Beller au devenit străzi cu sens unic. Primăria Capitalei a modernizat cele două artere, iar prin desființarea unui sens de circulație a rămas loc pentru benzi unice pentru transportul public și piste pentru biciclete.

O stație nouă de metrou „Tudor Arghezi” și lucrări pornite la Magistrala 6 către Aeroportul Otopeni. Stația de metrou ”Tudor Arghezi” de pe Magistrala M2 Pipera-Berceni a fost dată în folosință pe 15 noiembrie. A fost o investiție în valoare de 50 de milioane de euro – fonduri nerambursabile și a fost construită de către Primăria Sectorului 4.

Pe 15 decembrie au început lucrările la noua magistrală de metrou M6, prima magistrală care traversează granița Capitalei în județul Ilfov. Secțiunea 1 a M6 are o lungime de 6 km și 6 stații, fiind cuprinsă între stația 1 Mai (existentă) și stația Tokyo (zona comercială Băneasa).

9,5 km din Autrostrada A0. Constructorul român UMB a dat în trafic, la finalul lunii noiembrie, circa 9,5 km din cei 19 km de pe A0 Nord Lotul 2, mai exact porțiunea dintre DN1 și A3. Restul kilometrilor de pe acest lot sunt de-o parte și alta a nodurilor rutiere și nu au o descărcare de trafic care să permită folosirea lor. A0 are o întindere totală de 100 km, împărțită în loturi la Nord și Sud, un inel exterior al centurii capitalei.

2. Două parcuri noi, realizate de la zero, au apărut în 2023 în București: Parcul Liniei si Parcul Tudor Arghezi.

Parcul Liniei, prima bucată de 4,5 ha, a fost deschisă în iunie 2023, de Primăria Sectorului 6. Spațiul verde a fost amenajat pe o fostă linie de cale ferată, care devenise depozit nelegal de deșeuri. Lucrările de amenajare au durat 1 an și au costat 13,5 milioane de lei. În luna iulie 2023 au început lucrările și la faza II, până în spatele mallului AFI Cotroceni. Primăria va amenaja încă o bucată de parc cu o suprafață de 2,5 hectare. Primăria Sectorului 6 a anunțat că lucrările vor fi gata cel mai târziu în primăvara lui 2024. Din vara anului 2024, vor începe lucrările la Faza 3, cea mai vastă, de 80.000 mp (se întinde între Valea Cascadelor și Lujerului).

Parcul Liniei va avea în total 4,2 km lungime și va conecta Valea Cascadelor cu zona Doina Cornea, mall AFI Cotroceni.

Parcul Tudor Arghezi, amenajat de Primăria Sectorului 4 pe Bd. Metalurgiei, a fost deschis în luna septembrie 2023. Spațiul verde are 4 hectare și a fost amenajat de la zero. Parcul are zone dedicate activităților sporturilor în aer liber – pistă de atletism cu o lungime de 1.670 metri, o pistă pentru biciclete și o zonă de fitness – o fântână arteziană muzicală, o plajă ecologică, un spațiu special pentru animalele de companie, precum și o parcare supraetajată de 150 de locuri.

3. Transportul în comun în 2023: 70 de tramvaie noi (din cele 100 cumpărate) de la Astra Arad și 20 (din 100 de autobuze electrice livrate) circulă din 2023 în București. Primele tramvaie, cu lungimea de 36 de metri, au fost introduse în circulație din decembrie 2022, însă de-a lungul anului s-a ajuns la un număr de 70 de tramvaie Astra. Vehiculele au costat aproximativ 200 de milioane de euro, sumă parțial asigurată din fonduri europene. Tramvaie noi nu au mai fost cumpărate în București din perioada comunistă.

Începând din luna decembrie, în București circulă și primele 20 de autobuze electrice, cumpărate în 2022. Au fost aduse toate cele 100 de autobuze electrice, în circulație în acest moment fiind 20 dintre acestea (6 autobuze electrice pe linia 330 și 14 pe linia 335). Autobuzele sunt cumpărate de la firma BMC TRUCK & BUS din România, iar valoarea contractului este de 290.000.000 lei.

Din decembrie 2023 s-au mai adăugat 2,9 km de benzi unice dedicate STB. În total – aproximativ 23 de km. Cele mai noi dintre acestea sunt cele de pe bulevardele Regele Mihai I, Kiseleff și Aviatorilor.

4. În 2023 s-au reparat și s-au înlocuit țevi de termoficare pe 45 – 50 de kilometri de reţea, dintre care 10 – 15 kilometri prin fonduri europene. În ultimii 3 ani au fost înlocuiți circa 100 de km de rețea de termoficare, în condițiile în care rețeaua primară are în jur de 960 km.

În total, Primăria Capitalei va moderniza 210 km rețea de termoficare, cu o valoare de 260 de milioane de euro, din care 200 de milioane euro fonduri nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Primăria Capitalei a început, în luna iunie, lucrările de reabilitare a acelor 210 km de rețea de termoficare, cu un tronson de 6 km, pe bd. 1 Decembrie 1918. În luna iulie, Primăria Capitalei a deschis cel de-al doilea șantier pentru reabilitarea a 1,64 km de rețea primară din cartierul Militari, pe strada Apusului. Anul acesta, primarul Nicușor Dan a promis că vor începe lucrările la 90 de km de rețea din cei 210 km, termenul de finalizare fiind sfârșitul lui 2024.

Nicușor Dan a promis că se va simți în confortul Bucureștenilor începând din acest an, dar de anul viitor va fi mult mai bine în privința limitării avariilor la rețeaua de termoficare.

5. Schimbare de mentalitate în București, o consecință a parcării civilizate din centrul orașului. Capitala are, la finalul anului 2023, 50.000 de locuri de parcare în centrul și nordul Bucureștiului, după cum a afirmat recent viceprimarul Capitalei Stelian Bujduveanu pentru Hotnews, ceea ce înseamnă că oamenii au variante civilizate de a-și lăsa mașina. Noile parcări au un grad mare de ocupare și datorită tarifului care a scăzut la 5 lei/oră. Ușor-ușor, șoferii s-au dezobișnuit să parcheze pe trotuare și chiar pe trecerile de pietoni.

Primarul general spunea că vrea să se ajungă la 90.000 de locuri de parcare în 2024, „în zona centrală şi după aceea vedem extinderea”. „În zonele unde am implementat-o deja, se simte. Lumea e disciplinată, găseşti loc de parcare. S-a redus în zonele respective traficul”, a afirmat primarul general, pentru RFI.

Cinci lucruri proaste pentru București în 2023:

1. Mizeria din oraş, costul încălzirii și calitatea precară a aerului, poluarea sunt cele mai arzătoare nemulţumiri ale bucureştenilor în 2023. O consultare publică realizată chiar de Primăria Capitalei pentru elaborarea noului Plan Urbanistic General al Municipiului București la care au răspuns circa 21.000 de persoane a evidențiat cele mai mari nemulţumiri ale bucureştenilor.

Prima, considerată în acelaşi timp ca fiind şi un mare pericol este legată de starea salubrităţii (84%). 77% dintre locuitori sunt nemulţumiţi de calitatea precară a aerului şi 79% sunt de părere că o mare problemă este costul încălzirii. Dacă problema curăţeniei stradale este a primăriilor de sector, iar gigacaloria are cel mai mic preţ din ţară, în ceea ce priveşte poluarea, aceasta vine din două surse: trafic şi încălzire, despre care Nicușor Dan a spus că încearcă să le reducă efectele.

Potrivit studiilor făcute până acum de Primăria Capitalei, Institutul Național de Sănătate Publică, cei mai mari poluatori sunt traficul (45%) și încălzirea rezidențială (45% – aici intră sistemul centralizat și încălzirea individuală – sobe, centrale, alte surse de încălzire).

„Pe încălzire e un efort pe termen mediu şi lung să convingem oamenii să rămână în sistemul centralizat, facem progrese. Pe transport în general, singura direcţie pe care oraşele occidentale au luat-o de 40, 50 de ani este să ducem oamenii către transportul public. Şi aici facem lucruri de asemenea. Că am cumpărat tramvaiele pe care sunt foarte bucuros că bucureştenii le folosesc, vin autobuzele electrice, troleibuzele, avem biletul comun, avem o predictibilitate mai mare, evident că nu perfectă. Avem curăţenie mai bună şi asta o spun sondajele, deci încercăm să ne ducem către un oraş aşa cum ni-l dorim”, declara în noiembrie primarul general al Capitalei Nicuşor Dan.

2. Starea parcurilor din centrul Capitalei în special a Parcului Regele Mihai I (fost-Herăstrău) și parțial a Parcului Cișmigiu, dar și a trotuarelor administrate de Primăria Capitalei. Pavajul din centrul Capitalei, din Centrul istoric, din Piața Constituției, este deteriorat, denivelat, cu spărturi și cu dale lipsă. Viteza cu care au fost realizate lucrările pentru refacerea trotuarelor de la Piaţa Unirii: pornite la finalul anului 2022 s-au încheiat abia după un an. Trotuarul din fața Magazinului Unirea a fost refăcut, după ce Primăria sectorului 3 a scos dalele de granit și le-a înlocuit cu pavele.

Legat de parcurile administrate de ALPAB, în Parcul Cișmigiu s-au refăcut locurile de joacă și s-a reabilitat podul mare, însă trebuie intervenit conform Grupului de inițiativă civică și pentru reparații la pontonul debarcader, repoziționarea statuilor pe socluri în zona Rozariului și zona Rotondei Scriitorilor, întreținerea – revopsirea intrărilor și gardurilor din fier forjat ale parcului, repararea toaletelor existente. În parcul Regele Mihai I (fost-Herăstrău), cel mai important proiect este reabilitarea malurilor de lac, o investiție de peste 70 milioane lei, iar lucrările au fost anunțate în acest an și au ca termen de derulare a contractului de 12 luni. Malurile lacului sunt în stare avansată de degradare, iar din cauza asta pământul o ia la vale iar aleile din jurul apei se surpă.

3. Pistele de biciclete, nicio îmbunătățire pentru mobilitatea urbană alternativă. Primarul Capitalei, Nicușor Dan, anunța în martie că a semnat contractul pentru elaborarea unui master plan necesar dezvoltării reţelei de piste de biciclete la nivelul municipiului Bucureşti, care va permite investiţii în transportul urban alternativ cu bani europeni, document ce va fi gata peste 12 luni. „Final de an 2023”, scria în noiembrie Optar, ONG-ul pentru Promovarea Transportului Alternativ în Romania. „Primaria Capitalei aspiră la titlul de „oraș verde”. Iar pe componenta de „transport verde” nu are date!”, critica Optar, întrucât PMB se raporta la o statistică a pistelor pentru biciclete din 2016. Singurele piste de biciclete anunțate că au fost deschise în 2023 sunt cele de pe sensurile unice create pe Calea Floreasca și Radu Beller.

4. Lupta permanentă cu sectorul imobiliar pentru deblocarea PUZ-urilor, sau dimpotrivă, avizare tacită de către sectoare a unor proiecte imobiliare prin planuri urbanistice de detaliu care varsă în trafic alte sute de mașini, noi ansambluri rezidențiale fără drumuri, școli și grădinițe. Prima versiune a noului Plan Urbanistic General, elaborat de un consorţiu de 6 firme, condus de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, nu a fost realizată la finalul acestui an așa cum prevedea calendarul, astfel încât în 2024 să fie anul în care documentul și legislația aferente să fie terminate. Imediat ce a fost instalat primar general al Capitalei, în 2020, Nicușor Dan a suspendat toate Planurile Urbanistice Zonale de Sector, unele dintre ele fiind confirmate și anulate-suspendate de instanță. „Eu nu pot să accept ca din București să dispară sute de hectare de spațiu verde și pe mii de hectare să se construiască blocuri de 14 etaje pe străzi de 7 metri lățime”, declara Nicușor Dan, primarul Capitalei. Această situație a dus la o luptă în instanță sau la o ocolire a Primăriei capitalei prin obținerea de avize de la sectoare.

5. Câinii vagabonzi care umplu până la refuz adăposturile și lipsa de dezvoltare a ASPA, singura instituție care se ocupă la nivelul Bucureștiului de animalele abandonate, aflată în subordinea Primăriei Capitalei. Chiar la începutul anului 2023 a avut loc tragedia de la Lacul Morii, unde o tânără a fost ucisă de o haită de câini, situație rămasă neelucidată, pentru care există dosar penal și o anchetă a corpului de control al primarului general care nu a publicat raportul cerut de Nicușor Dan. În octombrie 2023, Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) Bucureşti făcea un bilanț al anului în care anunța că au fost capturați 509 de câini, majoritatea proveniți din sectoarele 5 și 6, însă neoficial primarii sunt nemulțumiți, întrucât unii câini ar fi lăsați în continuare pe străzi. Motivul ar fi o supraaglomerare a adăpostului ASPA, instituție care și-a schimbat viziunea și nu mai eutanasiază câinii nerevendicați, ci îi întreține în padocuri care au devenit neîncăpătoare.