Cine a fost Ayman al-Zawahiri, succesorul lipsit de carismă al lui Bin Laden care a reușit să mențină în viață Al-Qaeda

Egipteanul Ayman al-Zawahiri, a cărui moarte a fost anunțată luni de Joe Biden, a fost un lider lipsit de strălucire în comparație cu predecesorul său Bin Laden, fiind cel care a teoretizat răspândirea francizelor jihadiste, fără a le controla însă cu adevărat, potrivit Le Figaro. De formație medic chirurg, a reușit să supraviețuiască la 40 de ani de jihad, o longevitate rară în acest mediu foarte violent.

Dacă el a fost unul dintre autorii atacurilor de la 11 septembrie 2001, „cel mai mare succes al lui Zawahiri este că a menținut Al-Qaida în viață”, potrivit lui Barak Mendelsohn, profesor la Universitatea Haverford din Pennsylvania. Dar, pentru a face acest lucru, a trebuit să înmulțească numărul de „francize” și de alianțe, din Peninsula Arabică până în Maghreb, din Somalia până în Afganistan, în Siria și în Irak. Și a fost nevoit să accepte că aceste alianțe se emancipează treptat.

Teoreticianul cu barbă deasă și ochelari mari, ușor de recunoscut după umflătura de pe frunte, s-a alăturat Frăției Musulmane la vârsta de 15 ani și a supraviețuit mai mult de patruzeci de ani de jihad, o longevitate rară, înainte de a fi ucis la 71 de ani într-un atac cu dronă.

Fusese raportat mort sau muribund în mai multe rânduri, dar recent dăduse semne de viață.

În ciuda rolului său în atentatele din 2001, semnătura fundamentală a Al-Qaeda, nu a dobândit niciodată aura macabră a lui Osama Bin Laden. În mod paradoxal, Statele Unite au oferit o sumă record de 25 de milioane de dolari pentru capturarea sa, în timp ce păreau aproape că își pierduseră interesul pentru el. Până când însuși președintele american a anunțat moartea sa în timpul unei „operațiuni antiteroriste”.

Născut la 19 iunie 1951 la Maadi, lângă Cairo, într-o familie din clasa de mijloc – tatăl său era un medic renumit, iar bunicul său un teolog de frunte la moscheea Al-Azhar din capitala egipteană – Ayman al-Zawahiri a devenit chirurg.

Convingerile sale au fost precoce: s-a alăturat Frăției Musulmane în adolescență. Implicat în asasinarea președintelui egiptean Anwar al-Sadat în 1981, a fost închis timp de trei ani înainte de a se muta în Arabia Saudită și Pakistan la mijlocul anilor 1980, unde a tratat jihadiștii care luptau împotriva sovieticilor și l-a întâlnit pe Bin Laden.

Aflat multă vreme în fruntea Jihadului Islamic Egiptean (EIJ), s-a alăturat Al-Qaeda abia la sfârșitul anilor 1990.

Cine urmează la conducere?

Statele Unite l-au trecut pe „lista neagră” pentru că a sprijinit atacurile împotriva ambasadelor americane din Kenya și Tanzania din august 1998. De asemenea, a fost condamnat la moarte în contumacie în Egipt pentru numeroase atacuri, inclusiv pentru cel din Luxor din 1997 (62 de morți, dintre care 58 de turiști străini).

În 2002 și din nou în 2007, a fost anunțat mort, dar a reapărut. El a devenit mâna dreaptă a lui Bin Laden și medicul acestuia. El „nu este interesat să lupte în munți. El gândește mai mult la nivel internațional”, a declarat Hamid Mir, biograful lui Bin Laden, citat de think tank-ul Counter-Extremism Project (CEP).

Cu el, de fapt, „Al-Qaeda a devenit din ce în ce mai descentralizată, autoritatea aflându-se în principal în mâinile liderilor filialelor sale”, adaugă CEP, care îi atribuie totuși un rol de lider în reorganizarea a numeroase grupări jihadiste.

Din 2011, a trăit ascuns în Pakistan și Afganistan, limitându-se la apariții video cu predici monotone. Indiferent dacă este responsabil pentru declinul acesteia sau dacă a reușit să îl amortizeze, el lasă cel puțin o organizație care reprezintă antiteza războiului jihadist internațional împotriva Statelor Unite la care visa Bin Laden.

Ce urmează? Saif al-Adel, un fost locotenent-colonel al Forțelor Speciale egiptene și o figură din vechea gardă al-Qaeda, este adesea menționat ca posibil succesor. Doar dacă nu apare o generație mai tânără. În orice caz, nebuloasa va trebui să se afirme în continuare în fața marelui său rival, gruparea Stat Islamic, cu care se ciocnește, ideologic și militar, pe multiple fronturi.

Totuși, potrivit ultimei evaluări a ONU, contextul internațional este „favorabil Al-Qaeda, care intenționează să fie recunoscută din nou drept vârful de lance al jihadului mondial (…) și care ar putea reprezenta pe termen lung o amenințare mai mare”.