Cine destabilizează Balcanii: Putin sau americanii?

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat Statele Unite într-un interviu pentru „Politika” și „Novosti” publicat înainte de vizita efectuată joi în Serbia că un factor destabilizator în Balcani îl reprezintă Statele Unite și unele țări occidentale, pe care însă nu le-a numit. Putin a exemplificat cu bombardarea fostei Iugoslavii de către NATO în 1999, recunoașterea ”nelegitimă” a independenței Kosovo, schimbarea numelui Macedoniei ”pentru a fi forțată să adere la NATO” și faptul că Muntenegru ar fi fost ”împins” să adere la structurile alianței, toate acestea în ciuda voinței populare.

În schimb, a spus că Rusia a privit mereu Balcanii constructiv. „Din acest motiv ajutorul pentru consolidarea securității și stabilității regionale este prioritatea noastră necondiționată. Milităm pentru ca să se respecte drepturile și interesele țărilor și popoarelor balcanice, ca să se respecte dreptul internațional”, a declarat șeful statului rus.

Afirmațiile lui Vladimir Putin sunt în flagrantă contradicție cu acțiunile tot mai intense ale Rusiei de destabilizare a Balcanilor și a Europei de Est. Muntenegru a intrat în NATO în 5 iunie 2017. Rusia a mers până într-acolo cu tentativa de a bloca aderarea încât a organizat chiar o tentativă de lovitură de stat cu ajutorul serviciilor militare de informații (GRU).

Conspirația avea ca scop blocarea intrării Muntenegrului în NATO, uciderea premierului Milo Djuckanovic și înlocuirea lui cu un guvern pro-rus. 14 persoane au fost puse sub acuzare de către procurorii muntenegreni, între care doi ofițeri GRU, Eduard Shishmakov (aka Shirokov) și Aleksandar Popov, acuzați că au organizat, în octombrie 2016, tentativa de lovitura de stat eșuată.

Martorul-cheie în proces, Aleksandar Sindjelic, este cunoscut publicului din România după ce, în toamna lui 2017, autoritățile române l-au expulzat pe sârbul Bratislav Zivkovic, declarat indezirabil în România pentru 15 ani. SRI l-a monitorizat pe parcursul anului 2017 în timp ce încerca sa afle secrete despre bazele militare și radarele României de la Marea Neagră.

Rusia a negat implicarea sa în încercarea de lovitură de stat, deși Moscova susține deschis „Frontul Democrat” și alte grupări de opoziție care se opun aderării la NATO și pledează pentru întărirea legăturilor cu Kremlinul.

Nici în cazul Macedoniei Rusia n-a stat deoparte și a încercat din greu, tot prin acțiuni subversive, să determine Grecia să respingă acordul istoric semnat în vana anului trecut între Atena și Skopje.

Atena a anunțat că în iulie 2018 a expulzat doi diplomați ruși și a interzis intrarea în țară a altor două persoane care au încercat mituirea unor oficiali și au incitat la proteste pentru a împiedica ajungerea la un acord între Grecia și Macedonia, care să-i permită fostei țări iugoslave să adere la NATO. Una din condițiile de bază pentru intrarea în structurile nord atlantice este rezolvarea oricăror conflicte etnice sau revendicări teritoriale.

Or, Rusia este expertă în a exploata tocmai sensibilitățile etnice, mai ales într-o regiune complicată cum sunt Balcanii. Rusia a negat categoric acuzațiile. Putin a numit acuzațiile „mizerii” și a spus că respectivele servicii de informații ar fi putut rezolva astfel de situații „fără gesturi teatrale”. În cele din urmă, Grecia și Macedonia au semnat acordul pe 17 iunie 2018, fosta republică iugoslavă urmând să se numească de acum încolo Macedonia de Nord.

Acordul pune capăt celor aproape 30 de ani de litigiu dintre cele două țări. Grecia s-a angajat atunci că nu se va mai opune aderării Macedoniei la NATO și nici negocierilor de aderare la Uniunea Europeană ale acestei micuţe economii balcanice cu doar 2,1 milioane de locuitori.

Și în cazul Greciei, la fel ca în Muntenegru, Rusia a încurajat mișcările ultra-naționaliste și suveraniste pentru a bloca aderarea la NATO și pentru a deturna parcursul pro-occidental al acestor mici țări din Balcani.

Dar cel mai recent scandal referitor la implicarea Rusiei în acte de spionaj menite să destabilizeze Balcanii este cazul expulzării mai multor cetățeni ruși din Ungaria.

Din 2010 , zece cetățeni ruși au fost expulzați din Ungaria din cauza activităților de spionaj. Autoritățile de la Budapesta nu au făcut public niciunul dintre aceste cazuri pentru a evita o confruntare deschisă cu Rusia, semn că guvernul Orban a încercat să ascundă aceste cazuri de ochii publicului. Guvernul maghiar a sugerat că încearcă să mențină un echilibru între nevoia de a avea relații bune cu Rusia și disconfortul actelor de spionaj rusești.

Și în cazul Ungariei s-ar fi implicat tot serviciile de spionaj militare (GRU). Și în Ungaria, ofițerii de informații ruși, lucrând sub acoperire diplomatică la Ambasada Rusiei din Budapesta, au antrenat grupări paramilitare de extremă dreapta din Ungaria și grupări neo-naziste, de pildă Frontul Național al Ungariei.

Se pare că agenții ruși din Ungaria sunt mai puțin preocupați de spionaj în această țară, ei fiind mai concentrați asupra țărilor din Balcani, cu scopul destabilizării regiunii. Expulzările din Ungaria nu au fost singulare. Și alte țări europene, ca Slovacia, Cehia și Polonia au expulzat în ultimii ani cetățeni ruși acuzați de acte de spionaj.

Însă faptul că expulzările s-au petrecut cu mare discreție a încurajat Rusia să-și intensifice activitatea de spionaj, dat fiind că nu are mai nimic de pierdut.

Întrebarea este acum cât de vulnerabilă este o țară ca România în fața acțiunilor destabilizatoare rusești? Cât de periculoasă este relația Dragnea-Orban, pe care liderul PSD nu doar că-l copiază dar îi permite să încurajeze la nivel oficial discursul autonomist în Transilvania? Să nu uităm că rușii sunt experți în exploatarea factorului etnic.

Dar dincolo de asta, o țară coruptă, controlată de oligarhi, cu justiție paralizată și controlată politic, în care dezinformarea și infracționalitatea ating cote alarmante, este pradă sigură. Rusia încurajează toate acestea pentru a slăbi statele și pentru a le devia din parcursul lor occidental, în încercarea de a reveni la modelul sovietic al țărilor aflate în sfera sa de influență.

Prin urmare, cine destabilizează Balcanii și Europa de Est: rușii sau americanii?

Surse: Reuters, HotNews.ro, Direct36, 444.hu