Cine e de vină când polițiști negri omoară în bătaie un tânăr de culoare: sistemul sau indivizii? Cazul Tyre Nichols
Eforturile de reformare a departamentelor de poliție din Statele Unite, transformarea sistemului de justiție – considerat de mulți discriminatoriu împotriva minorităților – și relațiile inter-rasiale vor fi afectate profund de moartea brutală a lui Tyre Nichols, tânărul de culoare agresat violent de către cinci polițiști negri din Memphis. Opinia generală potrivit cărora afro-americanii sunt victimele doar ale brutalității polițiștilor albi a fost dată peste cap de tragedia care a avut loc în Tennessee și a complicat pașii făcuți până în prezent în aceste domenii extrem de sensibile. E vina sistemului sau a indivizilor violenti?
O moarte violentă
Cinci foști ofițeri de poliție din Memphis au fost acuzați joi de crimă și alte infracțiuni în cazul uciderii lui Tyre Nichols, un bărbat de culoare care a murit la trei zile după o confruntare cu ofițerii în timpul unui control în trafic.
Departamentul de poliție din Memphis a publicat vineri patru înregistrări video grafice cu oprirea în trafic a lui Nichols și urmările violente ale acesteia, însumând mai mult de o oră de filmare.
Imaginile din timpul incidentului care a avut loc pe 7 ianuarie îi arată pe cei cinci ofițeri – toți afro-americani – lovindu-l cu pumnii și picioarele, cu un baston extensibil și folosind arma cu electroșocuri împotriva lui Nichols. Bătaia aplicată de polițiști a durat mai multe minute, în timp ce tânărul de culoare – tatăl unui copil de patru ani și șofer pentru compania FedEx – își striga disperat mama.
Ofițerii sunt văzuți lovindu-l pe Nichols, în vârstă de 29 de ani, fără că acesta să dea semne de rezistență. Internat la spital în stare critică, el a murit trei zile mai târziu, la 10 ianuarie. Descoperirile preliminare ale unei autopsii independente au arătat că Nichols „a suferit o hemoragie extinsă cauzată de o bătaie severă,” au declarat avocații familiei.
Inițial, poliția a declarat că Tyre Nichols a fost oprit sub suspiciunea de conducere imprudentă, infracțiune care însă nu a fost dovedită.
Mama lui Nichols, RowVaughn Wells, a declarat că fiul ei se afla la doar 70 de metri de casă când ofițerii de poliție din Memphis l-au „ucis,” în timp ce reprezentanții legali ai familiei tânărului au comparat agresiunea cu bătaia aplicată de poliție în 1991 asupra lui Rodney King din Los Angeles. (Un episod care a provocat mânia opiniei publice, a dus la proteste violente în Los Angeles după achitarea ofițerilor implicați – incidente soldate cu peste 60 de morți, mii de răniți și pagube de un miliard de dolari – și a determinat reformarea Departamentului local de poliție).
Cei cinci ofițeri de poliție implicați în moartea lui Nichols – Tadarrius Bean, Demetrius Haley, Desmond Mills Jr, Emmitt Martin III și Justin Smith – au fost concediați. Ulterior, ei au fost reținuți și puși sub acuzare pentru crimă de gradul doi, agresiune agravată, răpire agravată și abuz în serviciu.
Narațiune spulberată
Moartea lui Tyre Nichols reprezintă, cred mulți analiști americani, nu doar un episod tragic din istoria modernă a Americii, dar și unul care va complica discuția despre rasă și reformarea poliției în SUA.
Motivul este evident. Așa cum a scris și Los Angeles Times, „ciclul violenței și protestelor împotriva poliției din America a fost descris atât de des ca o poveste a ofițerilor albi care ucideau bărbați de culoare, încât trei cuvinte – „Black Lives Matter” – sunt prescurtarea lor la nivel global. Dar moartea lui Tire Nichols a dat peste cap această narațiune.”
Tânărul agresat era afro-american, la fel și cei cinci ofițeri de poliție acuzați de uciderea lui. Șeful poliției din Memphis, care a condamnat și a concediat ofițerii, este o femeie de culoare. De asemenea, mai mult de jumătate din forța de poliție din Memphis este constituită din afro-americani. Procentul de negri din populația orașului Memphis este de 65%, potrivit recensământului din iulie 2022.
În Departamentul de Poliție din Memphis, 58% din aproape 2.000 de ofițeri sunt de culoare, 37% sunt albi și 3% sunt hispanici, potrivit administrației locale. Ponderea ofițerilor de culoare a crescut constant, inclusiv cu 2 puncte procentuale din 2021. Departamentul are o istorie lungă de prezență puternică a polițiștilor negri și a conducerii de culoare, potrivit analizei făcute de Los Angeles Times.
Nu este de aceea de mirare că incidentul violent din orașul aflat pe malul fluviului Mississippi a provocat revoltă generală în America, unde acțiunile celor cinci polițiști au fost criticate la unison, dar a și luat prin surprindere multe voci – în special din rândurile stângii liberale -, care au dat vina pe supremația albă și rasism pentru moartea lui Tyre Nichols.
De exemplu, comentatorul CNN Van Jones a scris într-un articol de opinie că moartea lui Nichols ar fi putut fi cauzată de ofițeri de poliție negri, dar este posibil ca ea să fi fost „încă determinată de rasism.”
„Polițiștii de culoare sunt adesea socializați în departamentele de poliție care consideră anumite cartiere drept zone de război. În acele departamente, puțini ofițeri sunt disciplinați pentru că oferă ‘justiție stradală’ în anumite secții – adesea populate de oameni de culoare, maro sau cu venituri mici – unde există o înțelegere tacită că ‘codul de reguli” pur și simplu nu se aplică,” a scris Van Jones. „Polițiști de toate culorile, inclusiv ofițerii de poliție negri, interiorizează acele mesaje – și uneori acționează pe baza lor.”
Jemele Hill, care scrie pentru The Atlantic, a postat pe Twitter că „întregul sistem” de poliție se bazează pe supremația albă. „Am nevoie de atât de mulți oameni să înțeleagă asta în ceea ce-l privește pe Nichols. Câțiva dintre ofițerii de poliție care l-au ucis pe Freddie Gray au fost negri. Întregul sistem de poliție se bazează pe violența supremasistă albă. Vedem oameni sub cizma opresiunii care îi servesc interesele tot timpul,” a afirmat Hill.
Iar Maxwell Frost, un congresman democrat din Florida, a scris într-un tweet că moartea lui Nichols este un „rezultat al supremației albe.”
„Nu contează ce culoare sunt acei ofițeri de poliție,” a afirmat Frost. „Uciderea lui Tyre Nichols este anti-negri și este rezultatul supremației albe.” Democratul și-a șters ulterior mesajul după ce a fost criticat pentru acuzațiile făcute.
La rândul lor, locuitorii de culoare din Memphis intervievați de Washington Post s-au declarat șocați de faptul că moartea lui Nichols a survenit în urma violențelor la care a fost supus de cei cinci ofițeri afro-americani.
„De fapt, doare faptul că cinci ofițeri de poliție negri ar face așa ceva unui tânăr. Nu m-am gândit niciodată că se va întâmpla asta,” a declarat Cloyd Nightingale, care în urmă cu 55 de ani a fost martorul protestelor violente care au urmat asasinării reverendului Martin Luther King Jr. la Motelul Lorraine din Memphis.
„Am crezut (când am auzit știrea) că trebuie să fie cinci ofițeri albi. Nu credeam că ar putea fi vreodată cinci ofițeri negri,” a spus și Willie Williams, un locuitor de culoare în vârstă de 71 de ani. „M-a făcut să mă simt foarte rău, foarte rău,” a afirmat Williams, în timp ce Jonathan Homes, un agent de pază de culoare, a explicat și el că, din interacțiunile pe care le-a avut în timpul serviciului, „ofițerii negri sunt mai agresivi decât ofițerii albi.”
Este poliția rasistă?
În cele trei zile care au trecut de la publicarea imaginilor care prezintă agresarea violentă a lui Nichols, comentatorii de peste ocean au încercat să explice cele întâmplate la începutul lunii ianuarie în orașul din Tennessee și să înțeleagă motivele care au stat la baza tragediei.
Două sunt în prezent opiniile care domină discuția publică din America. Stânga politică susține, așa cum am văzut, că agresiunea lui Nichols a fost o consecință directă a rasismului care domină departamentele de poliție din America. Chiar dacă, așa cum se știe, cei cinci fosți polițiști care l-au agresat sunt toți afro-americani, iar victima a fost de culoare.
De exemplu, experți, activiști și avocați au declarat pentru USA TODAY că rasa ofițerilor implicați în incident este mult mai puțin importantă decât rasa victimei. Aceștia spun că „o cultură a funcționării poliției părtinitoare din punct de vedere istoric” îi pune pe oamenii de culoare în pericol, indiferent de rasa ofițerului implicat.
„Persoanele de culoare și ofițerii de poliție de culoare pot purta cu ei aceleași înțelegeri sau puncte de vedere despre oamenii de culoare ca și ofițerii de poliție albi,” a declarat Ralph Richard Banks, profesor de drept și director Center for Racial Justice de la Stanford. „Nu există nimic care să-i imunizeze.”
USA TODAY a precizat că polițiștii de culoare au fost acuzați si în trecut că au brutalizat și ucis victime afro-americane. De exemplu, trei dintre cei șase ofițeri de poliție din Baltimore acuzați de arestarea și moartea ulterioară a Freddie Gray, în 2015, erau negri.
Moartea lui Gray a declanșat violențe în Baltimore și a condus la investigații ale Departamentului de Justiție. Toți cei șase ofițeri din acel caz au fost achitați sau oficialii au renunțat în cele din urmă la acuzațiile la adresa lor.
„Dacă mergi în cartierele din Baltimore acum și întrebi dacă rasa ofițerilor de poliție corupți sau nepotriviți contează, (lumea) ar spune absolut că nu contează,” a declarat Malcom Ruff, avocat la Murphy, Falcon & Murphy, firma de avocatură din Baltimore care a reprezentat familia lui Gray în procese civile.
„Absolut, rasa suspectului este cea care contează cel mai mult,” a spus el. „Cultura părtinitoare din punct de vedere istoric a poliției este cea care l-a ucis pe (Nichols).”
La tândul său, Rashad Robinson, președintele Color of Change, o organizație online de justiție rasială, a spus că incidentul care a dus la moartea lui Nichols indică partizanate rasiale sistemice inerente departamentelor de poliție care trebuie să fie eliminate, indiferent de culoarea ofițerilor. „Ceea ce ilustrează acest lucru este că avem o problemă profundă care depășește albul și negru și este vorba despre albastru (culoarea forțelor de poliție din America),” a spus el. „Este vorba despre natura și infrastructurile poliției din această țară care în fiecare zi transmit un mesaj.”
Activistul s-a referit și la chestiunea diversificării departamentelor de poliție, care s-a realizat constant în ultimele decenii și s-a intensificat după moartea lui George Floyd, în vara anului 2020. Mai mulți ofițeri negri singuri nu pot repara rasismul sistemic, spun activiștii. Chiar dacă departamentele de poliție s-au diversificat și au adăugat mai mulți ofițeri de culoare, nu au reușit să pună în aplicare și să impună schimbările structurale necesare pentru a elimina cultura rasistă a poliției.
O opinie reluată de Joanna Schwartz, profesor la Facultatea de Drept de la UCLA și autoarea cărții „Shielded: How the Police Became Untouchable,” care a spus că a afirma că implicarea ofițerilor de culoare scoate rasa din ecuație trece cu vederea disparitățile în ceea ce privește victimele brutalității poliției.
„Studiu după studiu a constatat că oamenii de culoare au mai multe șanse să fie opriți, mai probabil să fie percheziționați, mai probabil să fie atacați, mai probabil să fie uciși. Nu cred că puteți spune că nu este vorba despre rasă, deoarece ofițerii (din cazul Nichols) sunt negri”, a spus ea. „Nu există nimic în țara noastră care să fie divorțat de problemele de rasă. Nici acest caz.”
Tarele unui sistem considerat rasist au fost descrise și de Los Angeles Times, care a citat experți ce susțin că problema care duce la violențe ale polițiștilor de felul celor din cazul lui Nichols este mai puțin una de rasă și una mai adânc înrădăcinată în poliție în ansamblul ei/
„Iată un mic secret murdar: studiile indică faptul că ofițerii de culoare sunt la fel de brutali și uneori chiar mai brutali împotriva persoanelor negre ca omologii lor albi,” a spus Duane Loynes Sr., profesor asistent de studii urbane și studii africane la Rhodes College din Memphis, ale cărui cercetări se concentrează pe relația dintre comunitățile negre și poliție. „Dacă un sistem este problematic,” a afirmat Loynes, „nu contează pe cine îl conectați la el. Veți obține același rezultat.”
La rândul său, Christy Lopez, profesoară de drept la Georgeton University și cea care a condus investigații ale Departamentului de Justiție privind practicile poliției în Chicago, New Orleans și Los Angeles, a afirmat că „ofițerii de poliție negri pot fi supuși acelorași stereotipuri ca și ofițerii albi. Ei pot fi presați să se conformeze, să fie ‘mai albaștri decât negri,’ pentru a demonstra că sunt mai loiali insignei și nu vor arăta favoritism.”
De vină sunt indivizii, nu sistemul
De partea ei, dreapta conservatoare – care a condamnat agresiunea violentă împotriva lui Nichols – a afirmat că problema ține mai degrabă de indivizii implicați, nu de sistem. În opinia conservatorilor, departamentele de poliție au trecut deja prin transformări masive, inclusiv prin unele care au fost făcute inutil la presiunea stângii progresiste, și multe dintre ele conțin ofițeri diverși din punct de vedere rasial.
Republicanii consideră că multe dintre probleme derivă din lipsa de personal și de resurse financiare, ei acuzând mișcarea Defund the Police că a subminat forțele de ordine într-un moment delicat – contribuind în acest fel la creșterea alarmantă a criminalității în multe orașe americane mari.
În opinia conservatorilor, departamentele de poliție din America nu sunt așa de rasiste pe cât le descrie stânga și că problemele care apar țin mai degrabă de natura individuală a ofițerilor de poliție și nu de sistemul în sine. Este ceea ce a afirmat și Jim Hordan, congresmanul de Ohio care conduce House Judiciary Committee. Duminică, în cadrul unui interviu la postul NBC News, republicanul a afirmat că imaginile cu bătaia lui Nichols sunt „dificil de urmărit” și că a fost impresionat de „lipsa de respect pentru viața umană.”
„Nu știu că există vreo lege care să poată opri acel rău pe care l-am văzut,” a declarat Jordan, adăugând că cei cinci foști ofițeri ai Departamentului de Poliție din Memphis care au fost implicați în arestarea violentă a lui Nichols „nu au avut niciun respect pentru viață.”
Întrebat de reporter dacă există noi reglementări federale pe care le-ar sprijini, Jordan a spus că congresmenii vor analiza măsurile despre care consideră că ar avea sens „pentru a ajuta acest lucru, pentru a se asigura că au pregătirea adecvată. Dar nicio cantitate de pregătire nu se va schimba ceea ce am văzut în acel videoclip,” reluând opinia că indivizii și nu sistemul sunt vinovați de astfel de tragedii.
O opinie exprimată și de Willie Moore, 74 de ani, unul dintre cei mai cunoscuți proprietari de afaceri de culoare din Memphis, care a spus pentru Washington Post că „oamenii sunt suficient de inteligenți pentru a vedea că acest lucru (moartea lui Nichols) a fost cauzată de indivizi și nu dau vina pe întreg departamentul de poliție. Întregul departament de poliție este destul de bun. Se întâmplă să fie acești indivizi care s-au întâmplat să fie prinși, dar nu văd că asta este lucrul normal.”
Iar comentatoarea conservatoare Allie Beth Stuckey a scris pe Twitter că „este o viziune deformată asupra lumii care nu se poate lupta cu faptul că oamenii de toate rasele fac lucruri rele. Polițiști negri care bat cu brutalitate un bărbat de culoare nu o fac din cauza supremației albe, a rasismului sau a unui sistem. Au făcut-o pentru că oamenii au capacitatea de a greși.”
CONCLUZIA Violențele la care a fost supus Tyre Nichols au șocat americanii. Moartea lui brutală a fost condamnată in corpore de stânga și dreapta de peste ocean, de locuitorii de Memphis, de americani din toate background-urile rasiale și sociale. Stânga afirmă că Nichols a murit din cauza unui sistem rasist și cu tactici violente care i-a corupt inclusiv pe ofițerii din rândul minorităților. Conservatorii acuză natura individuală agresivă, mai degrabă decât sistemul de poliție. Cert este că, așa cum scrie și New York Times, băiata aplicată lui „Tyre Nichols deschide o conversație complexă despre rasă și poliție. Cei cinci ofițeri acuzați de uciderea tânărului negru sunt și ei negri, complicând angoasa și eforturile de reformare a poliției.” Un incident violent a făcut, aproape peste noapte, ca lucrurile să devină și mai dificile. (Surse: CNN, FoxNews, Washington Post, New York Times, USA TODAY, Los Angeles Times, Axios, Twitter)
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
11 comentarii