G4Media.ro

Cine e omul de afaceri Ovidiu Tender a cărui condamnare la aproape…

Sursa Foto: stirileprotv

Cine e omul de afaceri Ovidiu Tender a cărui condamnare la aproape 13 ani de închisoare a fost anulată de justiție / Bănuit de legături cu serviciile secrete, el respinge ipoteza / Ce se întâmplă cu prejudiciul de 33 de milioane de euro

Omul de afaceri Ovidiu Tender a cărui condamnare definitivă din 2015 la 12 ani și 7 luni de închisoare a fost anulată de justiție pe 23 iulie 2024 – a fost deseori bănuit de legături cu serviciile secrete. El a respins însă ipoteza.

A sponsorizat o reuniune a serviciilor secrete 

Spre exemplu, în 2002, Ovidiu Tender a sponsorizat reuniunea de la Snagov a serviciilor secrete din ţările NATO, întâlnire organizată de fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeș şi de ofițerul olandez Willem Matser. Un an mai târziu, Matser a fost arestat pentru spălare de bani proveniţi din traficul cu droguri columbiene.

A avut discuții cu prim-adjuncții SRI și SIE

Ovidiu Tender a recunoscut într-un interviu pentru emisiunea ”România, te iubesc” de la ProTV că în 2002 a avut o discuție cu ofițerul olandez Willem Matser ”în prezența primului adjunct de la SRI și a primului adjunct de la SIE, Paul Ionescu” pentru o eventuală vânzare a unui pachet de acțiuni la companiile sale.

Mai mult, Tender a spus că la întâlnirile cu olandezul a folosit un translator de la servicii. ”Toate întâlnirile pe care le-am avut cu el, ca să nu existe suspiciuni la adresa mea și sub pretextul că nu știu engleză, am cerut pe cineva, o femeie de la servicii (…) De teamă să nu fiu eu supectat, am cerut pe cineva de la ei”.

El nu a explicat de ce un om de afaceri cu o companie privată avea nevoie de negocieri de afaceri în prezența unor șefi din serviciile secrete.

Un alt episod uitat: judecătoarea Camelia Bogdan și concesiunile din Africa de vest ale lui Tender

Judecătoarea Camelia Bogdan – suspendată acum ca urmare a deciziei CSM de excludere din magistratură și cunoscută mai ales ca fiind cea care l-a condamnat pe mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, la 10 ani de detenție în dosarul ICA – a fost și în completul care îl judeca pe magnatul Ovidiu Tender.

În mai 2015, împreună cu judecătorul Daniel Donțete, judecătoarea Camelia Bogdan a extins sechestrul asupra averii din străinatate a lui Tender, inclusiv asupra proprietăţilor din Sierra Leone, Senegal şi Guinea Bissau, precum și asupra rafinăriei Rafo Oneşti, deţinută la acea vreme de Petrochemical Holding Viena, reprezentată de oligarhul rus Yakov Goldovsky.

Judecătoarea Bogdan a fost recuzată şi apoi înlocuită din complet de colegele ei, Luminiţa Criștiu-Ninu şi Codruţa Strâmb. Aceste două judecătoare au anulat şi decizia de extindere a sechestrului.

Până la urmă, Tender a fost condamnat pe 8 iunie 2015, cu o zi înainte de prescrierea faptelor, însă de către un alt complet, format din judecătorii Mihai Alexandru Mihalcea și Georgiana Tudor. Din sentinţa finală lipseşte partea cu sechestrul asupra Rafo Onești și a concesiunilor lui Tender din Africa de vest.

Ce se întâmplă după anularea condamnării lui Ovidiu Tender

Acesta poate da statul în judecată și solicita daune morale pentru că a stat ”nevinovat” în pușcărie timp de 4 ani și 5 luni, între 8 iunie 2015 și 21 noiembrie 2019, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.

”S-a aplicat pentru trecut o decizie a CCR, deși în Constituție scrie că deciziile Curții Constituționale se aplică pentru viitor. Decizia CCR cu dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea de legislație secundară este din 2016, or Tender a fost condamnat în 2015 și raporturile juridice erau încheiate”, a declarat un magistrat pentru G4media.ro, sub protecția anonimatului.

„Decizia este foarte ciudată mai ales că este dată la foarte mulți ani după condamnarea definitivă și executarea pedepsei. Pare că statul roman este culpabil de soarta fostului condamnat Tender și ne putem aștepta și la despăgubiri astronomice. Această hotărâre nu este însă singulară. Curios este că asemenea hotărâri care răstoarnă cursul justiției apar în cauze privind VIP-uri cu posibilități materiale foarte serioase, nu în cazul unor oameni simpli”, a declarat un alt magistrat pentru G4media.ro.

În plus, ANAF trebuie să îi dea banii înapoi lui Tender obținuți din confiscări și recuperarea prejudiciului de 33 de milioane de euro. ”Cum i-am luat banii, așa trebuie să îi dăm înapoi pentru că omul s-a dovedit a fi în final nevinovat, nu?”, a declarat un oficial ANAF pentru G4media.ro, tot sub protecția anonimatului. În plus, Tender ar putea solicita dobânzi penalizatoare și actualizarea cu rata inflației pentru sumele care i-au fost confiscate.

În octombrie 2021, G4media.ro cita un răspuns oficial al ANAF și arăta că, la acea dată, statul reușise să recupereze de la Tender doar 3.663.622 de lei, adică aproape 740.000 de euro, din prejudiciul de 163 de milioane de lei, adică aproape 33 de milioane de euro.

Fiscul a vândut ARO-ul lui Ceaușescu, deținut de Tender

În decembrie 2019, ANAF a vândut, prin licitație, automobilul de teren ARO 304, culoare gri, an de fabricație 1977, care i-a aparținut lui Nicolae Ceaușescu și care ajunsese la Tender. Suma de vânzare a fost de 189.180 de lei, adică peste 39.000 de euro. Automobilul a fost folosit de Nicolae Ceaușescu în vizite oficiale. Într-una dintre fotografii, dictatorul, alături de fostul preşedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, era la bordul automobilului şi saluta mulţimea pe bulevardul Kiseleff.

Foto: Aro-ul lui Ceaușescu confiscat de la Tender; Sursa: ANAF

Ce spune Ovidiu Tender

Contactat telefonic de către G4media.ro, omul de afaceri Ovidiu Tender a declarat că deocamdată nu va iniţia nicio acţiune în instanţă împotriva statului prin care să solicite despăgubiri sau să i se restituie banii confiscaţi pentru recuperarea prejudiuciului. El a negat şi că ar avea vreo legătură cu serviciile secrete.

Ovidiu Tender: S-a îndreptat un abuz care s-a făcut la un moment dat.

Reporter: Dar cum vă explicaţi că s-a îndreptat cam târziu, după 9 ani?

Ovidiu Tender: Sigur că s-a îndreptat târziu întrucât a durat până când…În 2016, s-a dat decizia CCR 405 care a declarat că definiţia abuzului în serviciu din Codul penal existent este neconstituţională. Am tot încercat de atunci ca să obţin o recunoaştere în instanţă a faptului că mă încadrez în prevederile deciziei, dar până când nu s-a modificat Codul penal anul trecut în baza deciziei CCR, au existat tot felul de interpretări a celor care doreau ca să continue, să se perpetueze…nu starea de fapt în ceea ce mă priveşte pe mine, pentru că întotdeauna când nu aveau de ce să fie acuzaţi, erau acuzaţi de abuz în serviciu pentru că era o chestie care nu trebuia dovedită.

Din acest motiv, pentru că a fost prima acţiune pe care am făcut-o după modificarea Codului penal, pentru că dacă mai reţineţi tot timpul au fost discuţii: << Dom’le, că deciziille CCR nu sunt obligatorii >>… Sunt conform Constituţiei, dar obligatorii sau nu, le aplică sau nu. Cert este că trebuiau să modifice Codul penal încă din 2016, nu l-au modificat în conformitate cu deciziia CCR, nu au făcut-o şi au modificat abia anul trecut în iulie. După modificarea Codului, am iniţiat acţiunea la care am avut succes.

Reporter: Acum că a fost anulată acea condamnare, veţi cere despăgubiri sau daune morale statului?

Ovidiu Tender: Nu, nu, nu.

Reporter: Pentru că aţi stat nevinovat în închisoare…

Ovidiu Tender: Asta este. Nu mai am chef să mă complic, nu am nicio dorinţă, n-am nicio dorinţă ca să ies în faţă, sunteţi singurul cu care stau de vorbă. Nu mi-au prins deloc bine publicitatea şi nici notorietatea aşa că voi sta în banca mea.

Reporter: Pe de altă parte statul, ANAF, v-a confiscat, a recuperat ….

Ovidiu Tender: Nu au recuperat … au recuperat parţial.

Reporter: Parţial. De exemplu, ARO acela al lui Ceauşescu…

Ovidiu Tender: Aaaa, nimica toată…O să văd în timp, adică o să mă consult şi cu o avocată şi cu familia şi o să vedem în timp dacă….

Reporter: Trebuie să vă dea banii înapoi…

Ovidiu Tender: Nu sunt sume care să mă ….

Reporter: O să solicitaţi dobânzi penalizatoare, actualizarea cu rata inflaţiei?

Ovidiu Tender: Nu, nu, nu se pune problema deocamdată să fac o acţiune împotriva statului.

Reporter: Încă o chestiune, domnule Tender, pentru că în spaţiul public sunteţi văzut ca un apropiat al serviciilor secrete. Aţi sponsorizat în 2002 reuniunea serviciilor secrete de la Snagov.

Ovidiu Tender: Păi credeţi că dacă eram, în 2015 (râde) îmi dădeau 25 de ani de închisoare?! (râde) Sau credeţi că am fost în vreo misiune la închisoare?

Reporter: Aveţi şi concesiunile în Africa de vest..

Ovidiu Tender: Ei, alea nu au nimic cu serviciile secrete. Sunt ale mele.

Reporter: E şi o declaraţie a doamnei Bica în care îl acuza pe domnul Coldea că v-a luat apărarea că dvs. sunteţi important?

Ovidiu Tender: Păi dacă mi-a luat apărarea la vremea respectivă, eram eu condamnat când dumnealui era puternic în România?”, a declarat omul de afaceri Ovidiu Tender pentru G4media.ro

Detalii despre judecătorul care a anulat condamnarea lui Tender

Completul de la Curtea de apel Bucureşti care i-a anulat condamnarea lui Ovidiu Tender a fost alcătuit din judecătorii Cristian Bălan şi Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry.

În mai 2023, judecătorul Cristian Bălan a decis achitarea fostei şefe a Autorităţii Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, într-un dosar de corupţie instrumentat de foştii procurori de la DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Cerasela Răileanu.

Judecătoarea Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry a terminat dreptul la Academia de Poliție și a fost numită judecător la judecătoria Târgu Bujor, în 2013. A ajuns la judecătoria Ploiești, apoi la Tribunalul București. S-a abținut din dosarul lui Liviu Dragnea privind vizita în SUA, la Trump.

Context. Pe 8 iunie 2015, cu o zi înainte de prescrierea faptelor și după ședințe de judecată stabilite în zile consecutive tocmai pentru a evita prescripția, omul de afaceri Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv la 12 ani şi 7 luni închisoare în dosarul Rafo-Carom, în timp ce Marian Iancu a primit 14 ani de detenţie.

Acuzaţiile pentru care au fost găsiți vinovați au fost de înşelăciune, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei, constituire şi apartenenţă la un grup de crimă organizată și spălare de bani. Totul cu scopul de a prejudicia Rafo și Carom Onești cu peste 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003.

Judecătorii Curții de Apel București care au dispus condamnările au fost Mihai Alexandru Mihalcea şi Georgiana Tudor. Tender a făcut 4 ani și 5 luni de închisoare între iunie 2015 și noiembrie 2019.

Pe 23 iulie 2024, un complet de la Curtea de Apel București alcătuit din judecătorii Cristian Bălan și Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry a anulat condamnarea definitivă a lui Ovidiu Tender, a constatat dezincriminată fapta de instigare la abuz în serviciu prin încălcarea de legislație secundară și a dispus rejudecarea dosarului cu privire la infracțiunile de constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi înşelăciune.

În plus, judecătorii au dispus anularea confiscării speciale și au ridicat sechestrul pe averea lui Tender instituit pentru recuperarea prejudiciului de aproape 33 de milioane de euro.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

12 comentarii

  1. „A cărui condamnare DEFINITIVĂ a fost anulată de către instanță […]”. Mai pe românește, dacă ai bani de avocați și de șpăgi pentru judecători, autoritatea de lucru judecat nu ți se aplică.

  2. Deci legea nu există, poate fi „anulată”!

  3. Mulțumim justiției Române! Dosare tăinuite, amânate,prescrise…zero condamnări, nimic recuperat . mulțumim Romania.

  4. Comentez fără să mai citesc, dacă e posibil! Mi-nchipui că fapta nu există! Sau, mai degrabă, Justiție nu mai există! Stat de drept fără Justitie, lucrul d_racului!

  5. Pai doar nu credea lumea ca doar Popovici are capitalul ca sa-si schimbe soarta in justitie. 🤮

  6. Dacă aș fi reporter de investigație, aș aduna milioanele de euro, pierdute efectiv de statul român, prin care un număr considerabil de mari interlopi, au fost achitați abuziv sau au fost condamnați dar nimenu nu s-a mai ocupat cu recuperarea prejudiciului ( Varanul și alții ). Ar arăta adevăratul cost al sistemului juridic, care pur și simplu este aservit marilor interlopi, este nepermis de selectiv în aplicarea justiției și își elaborează propriile reglementări legale cu privire la diferitele privilegii avute ( arogând competențele de leguitor ale Parlamentului când este vorba de interese proprii ). Când statul este capturat în reglementare ( regulatory capture ) avem de a face cu poate cea mai periculoasă formă de corupție clientelară de grup.

  7. Justitia romaneasca a devenit, deca este posibil asa ceva, mai penibila si mai corupta decat insasi guvernul si parlamentul Romaniei.

  8. Avocați buni. Era fain daca mă făceam avocat.

  9. citind d-astea cu inculpați care sunt judecați, condamnați și apoi primesc anularea condamnării sau judecați și apoi anulată judecată… nu mai pricep nimicuța. Nu mai amintesc de procese ce se intind pana la prescriptii… Ce fel de Justiție e asta???

  10. Abuzuri peste tot, foștii penali o să ceară rehabilitare…