Cine este Jimmie Akesson, noua vedetă a dreptei populiste vest-europene? Partidul său, Democrații Suedezi (SD), s-a clasat pe locul doi cu 20% în alegerile parlamentare din Suedia

SD și-a continuat ascensiunea constantă începută în 1998, când a obținut doar 0,4% din voturi în alegerile parlamentare. De atunci partidul condus de Akesson și-a sporit la fiecare patru ani procentajul și numărul de mandate în Riksdag, parlamentul unicameral al Suediei. Exit-poll-ul din 11 septembrie îi credita cu 20,5% din voturi (+3% față de scrutinul din 2018) și 72 de mandate (+10) din 349. Mai mult, SD a devenit pentru prima oară în istorie al doilea partid al țării, după Social Democrații conduși de prim ministra Magdalena Andersson.

În urma acestui rezultat, SD devine partidul vest-european populist de dreapta cu cel mai bun scor parlamentar din Uniunea Europeană, peste Reunirea Națională din Franța, Finlandezii Adevărați, Partidul Popular Danez, Vlaams Belang din Belgia, Partidul Libertății din Țările de Jos, Liga din Italia, Partidul Libertății din Austria, Vox din Spania sau Chega din Portugalia.

SD este condus din 2005 de Akesson, acum în vârstă de 43 de ani, iar originea partidului este una tulbure. Fondat în 1988, partidul avea la început asocieri cu neo-nazismul și o orientare clară de extrema dreaptă, anti-imigrație și rasistă.

Când a preluat conducerea partidului, la vârsta de 26 de ani, Jimmie Akesson, a început să elimine din SD extremiștii în încercarea de a-l face respectabil. Rezultatul a fost cel așteptat – în 2010 SD a intrat în parlament cu 5,7% și de atunci a crescut în permanență.

Fiul unui om de afaceri și al unei îngrijitoare, Akesson a studiat științe politice, drept și economie la Universitatea Lund. După o scurtă perioadă în rândurile tineretului Moderat (principalul partid de centru dreapta), Akesson a trecut la organizația de tineret SD la vârsta de 15 sau 16 ani (depinzând de surse) și de atunci a fost în continuu membrul aceluiași partid, devenind deputat în Riksdag în 2010.

SD se declară un partid naționalist democratic și se opune integrării mai adânci a Suediei în UE. La începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, partidul se opunea aderării țării la NATO, dar și-a schimbat poziția atunci când Finlanda a decis să facă cerere de aderare la Alianță.

Dar principalul domeniu de interes cu care SD a atras voturi este imigrația. Iar în această privință celelalte partide par să fi urmat exemplul populiștilor conduși de Akesson.

„În ultimii cinci ani a fost foarte clar că celelalte partide s-au aliniat cu noi, că s-au poziționat aproape de noi pentru a nu pierde mai mulți alegători”, a declarat Akesson la Reuters în timpul campaniei electorale.

Și într-adevăr, după alegerile din 2018, liderul Moderaților, Ulf Kristersson, a abandonat politica de lungă durată de refuz al colaborării cu SD. Numai că rezultatul alegerilor arată că de acest lucru a profitat Akesson, care a devenit de facto lider al opoziției pentru prima oară.

În campania electorală principala temă a fost violența urbană în care au fost ucise până acum anul acesta prin împușcare 47 de persoane, mai mut decât în întreg anul 2021, majoritatea fiind victime ale unor bande de narco-traficanți.

Akesson și SD nu au ratat ocazia de a da vina pentru această situație pe politica de imigrație a guvernelor suedeze succesive care a făcut ca numărul anual al imigranților să se apropie de 100.000, iar procentul imigranților în populația totală de 10,5 milioane să depășească 14%.

Rezultatele exit-poll-ului dau coaliției partidelor de stânga o majoritate de doar trei mandate față de cele de dreapta în Riksdag. Pentru moment, Akesson nu bate la porțile puterii. Dar dacă tendința actuală din politica suedeză continuă, Akesson și SD, deși sunt descriși de unii comentatori drept lupul în blană de oaie, cu o respectabilitate tot mai recunoscută de electoratul suedez, nu vor mai putea fi considerați un paria, ci parteneri legitimi la guvernare.