Cine este Joe Biden, noul președinte al SUA, și ce angajament și-a luat față de americani

Membru al Partidului Democrat, Joe Biden (Joseph Robinette Biden Jr.) devine cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, în urma alegerilor desfășurate în 3 noiembrie, 2020.

Născut în 20 noiembrie, 1942, în Scranton, Pannsylvania, într-o familie influentă, catolică, cu origini irlandeze și franceze, jurist de profesie, Biden are un lung istoric politic. A deținut mai multe mandate de senator, pe parcursul a nu mai puțin de 36 de ani. A ocupat, de asemenea, funcția de vicepreședinte al SUA, în timpul mandatelor de președinte ale lui Barack Obama.

În 21 mai, 2014, Joe Biden a fost în România, într-o vizită oficială, în calitatea sa de vicepreședinte al SUA, în contextul tensiunilor plitice de la vremea respectivă din Europea de Est, când Rusia anexa Crimeea, pe fondul unui conflict deschis cu Ucraina. Era anul în care România își asuma hotărâri importante privind scutul anti-rachetă, menținerea unor baze militare americane pe teritoriul țării noastre, dar și achiziția de avione americane.

În plină pandemie de covid, Joe Biden a ieșit în campania alegerilor prezidențiale cu un program național de testare gratuită pentru toți americanii și angajarea a 100.000 de persoane pentru a pune pe picioare un program național de urmărire a contactelor persoanelor îmbolnăvite. De asemenea, candidatul democrat vrea să înființeze cel puțin 10 centre de testare în fiecare stat, să solicite agențiilor federale să implementeze resurse și să ofere îndrumări naționale mai ferme prin intermediul experților federali. Biden crede că guvernatorii ar trebui să facă din purtarea măștii o obligație în toate statele.

Noul preșdinte ales al SUA a promis impozitarea corporațiilor și a celor bogați la un nivel mult mai ridicat decât cel de acum. Cota cea mai ridicată de impozitare individuală ar reveni la 39.6 la sută, câștigurile de capital acumulate de milionari ar fi impozitate ca venit obișnuit, iar cota de impozitare a companiilor va crește de la 21% la 28%. Democratul ar aplica, de asemenea, impozitul Social Security pe salariu de 12.4% la veniturile de peste 400.000 de dolari.

Biden a mai spus că susține „Plan to End Gun Violence”, care prevede schimbări majore în legile federale privind armele de foc, cu verificări universale ale cazierului și interzicerea armelor de asalt. Propunerile democratului ar închide, de asemenea, mai multe lacune în legislația existentă, ar duce la abrogarea unei legi care a făcut mai dificilă acționarea în justiție a producătorilor și vânzătorilor de arme atunci când fabrică sau vând arme despre care ar fi trebuit să știe că vor fi direcționate în activități criminale. S-ar limita numărul de arme pe care un individ le poate achiziționa la una pe lună, iar deținătorii de arme ar avea obligația să le stocheze în condiții de siguranță.

Joe Biden a promis că, în primele sale 100 de zile în funcția de președinte, va revoca politicile administrației Trump care separă părinții de copiii lor la frontiera dintre SUA și Mexic, va anula limitele impuse numărului de cereri de azil și va pune capăt interdicțiilor de călătorie din mai multe țări majoritar musulmane. El a promis să îi protejeze pe așa-numiții Dreamers/Visătorii – copii aduși ilegal în SUA cărora li s-a permis să rămână în conformitate cu o politică din epoca Obama.

În privința politicii externe,  Biden a promis că se va baza pe multilateralism și  că va implica Statelor Unite pe scena mondială, în opoziție cu politica de izolare, „America First”, a lui Trump. Biden a promis că va repara relațiile cu aliații SUA, în special cu alianța NATO, și va întări relațiile cu UE. Intensificarea politicilor de alianțe cu partenerii internaționali va fi cheia strategiei sale externe. Biden a propus o coaliție internațională cu alte țări democratice pe care China nu își poate permite să le ignore, fără să explice mai clar la ce se referă. Biden mai urmărește: o reluare mai puternică a implicării americane în Orientul Mijlociu, o nouă atitudine față de Israel, posibila reîntoarcere în acordul cu Iranul și o atitudine mai agresivă față de Coreea de Nord.