Cine este omul care a lansat speculația că regiunea transnistreană va cere alipirea la Rusia

Speculația că liderii transnistreni pot cere pe 28 februarie Rusiei să anexeze regiunea a devenit eveniment de presă internațional, iar guvernul de la Chișinău și chiar președintele Ucrainei au reacționat la întrebările presei pe această temă. Dar ce se știe despre cel care a lansat speculația, potrivit Rador Radio România.

În vârstă de 54 de ani, Ghenadi Ciorba locuiește în stânga Nistrului, la Rîbnița, și s-a remarcat în vara anului 2020, când a fost arestat de autoritățile transnistrene „pentru extremism” și condamnat la trei ani de închisoare.

Ciorba a atras atenția din nou cu postarea sa recentă pe Facebook, în care a presupus că un congres convocat la Tiraspol pe 28 februarie are ca scop să ceară Rusiei anexarea regiunii transnistrene.

„Cel mai probabil, având în vedere analiza situației, de la Moscova a fost dată comanda de a organiza această adunare, în cadrul căreia trebuie să fie făcută publică o cerere către Rusia, în numele cetățenilor care locuiesc pe malul stâng, de a accepta Transnistria în componența Federației Ruse, iar pe 29 februarie Putin va anunța acest lucru în discursul său. Duma de Stat, într-o procedură accelerată, va lua decizia de a satisface cererea primită”, a scris Ciorba în postarea sa din 20 februarie.

Fraza a fost preluată de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), o organizație de cercetare americană care publică analize zilnice despre războiul din Ucraina. ISW a scris pe baza ei că regiunea transnistreană ar putea organiza un referendum pentru alipirea la Federația Rusă. De acolo, speculația a migrat în presa internațională și în numeroase postări pe rețeaua X (fostul Twitter).

Presa de la Chișinău, care a preluat-o și ea, îl numește pe Ciorba fie activist, fie opozant. El și-a câștigat aceste titluri datorită arestării din 2020 (a fost eliberat după 395 de zile, în urma unor intervenții ale delegațiilor Canadei și SUA la OSCE), precum și unui interviu acordat portalului Zona de Securitate în decembrie 2022, când a declarat că „Maia Sandu poate intra în istorie ca persoana ce a rezolvat conflictul transnistrean”.

Dar activistul de azi a făcut parte, pe timpul fostului lider transnistrean, Evghenii Șevciuk, din ceea ce Chișinăul numește „regimul separatist” din stânga Nistrului. Între 2013 și 2015, de exemplu, Ciorba a condus așa-zisul Serviciu pentru comunicații, informație și mass-media din regiunea transnistreană.

După venirea lui Vadim Krasnoselski la cârma regiunii secesioniste, în 2016, oamenii lui Șevciuk, care a fugit din regiune, au fost și ei alungați sau arestați.

Reacții la Chișinău și Kiev

Comentariul de acum al lui Ciorba pe Facebook a apărut după ce liderul transnistrean, Krasnoselski, a anunțat că a convocat un congres al tuturor „aleșilor locali”, la Tiraspol, pe 28 februarie.

Bombardat cu întrebările jurnaliștilor, Biroul politici reintegrare de la Chișinău a spus că nu ar exista temei ca situația din regiune să se deterioreze. „Suntem convinși că Tiraspolul e conștient de consecințele pe care și le asumă în cazul unor pași negândiți”, se arată într-un comunicat al Biroului.

La scurt timp, a reacționat și Kievul. Direcția generală de informații a declarat că, potrivit datelor de care dispune, „deputații” transnistreni nu intenționează să se adreseze președintelui rus, Vladimir Putin, pentru a cere anexarea regiunii de către Federația Rusă.

Pe 25 februarie, în timpul unei conferințe de presă, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost întrebat despre evoluțiile din regiunea transnistreană, răspunzând scurt: „Moldova nu ne-a cerut niciun ajutor în privința Transnistriei. Din câte știu eu, nu există niciun indiciu că săptămâna viitoare vor cere să devină parte a Federației Ruse”.

„Răspuns propagandistic la acțiuni de ordin economic”

Un congres de felul celui anunțat de Krasnoselski nu a mai fost organizat la Tiraspol din 2006. Atunci, „aleșii locali” din regiunea transnistreană au cerut, în urma unui „referendum”, aderarea regiunii la Federația Rusă. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, iar Rusia a lăsat solicitarea transnistrenilor fără răspuns.

Congresul de acum survine după decizia Chișinăului, care a nemulțumit Tiraspolul, de a extinde legislația vamală asupra agenților economici din stânga Nistrului și a le taxa exporturile, punându-i în poziție de egalitate cu cei de pe malul drept al Nistrului .

În ianuarie, autoritățile de-facto de la Tiraspol au organizat trei acțiuni de protest împotriva noilor taxe vamale, în speranța că autoritățile de la Chișinău vor renunța la aceste măsuri.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a spus că Chișinăul nu are de gând să renunțe la măsura prin care vrea să aduсă companiile din stânga Nistrului în „același câmp concurențial”.

Când a anunțat congresul nou, Krasnoselski a spus că scopul este de a discuta presupusele „presiuni făcute de R. Moldova”, care ar încălca „drepturile” și ar înrăutăți „situația socio-economică a poporului transnistrean”.

Într-un interviu pentru presa controlată de Kremlin dedicat evenimentului, nici Krasnoselski, nici cei care l-au intervievat (jurnaliștii RIA Novosti) nu au abordat în vreun fel speculațiile privind o posibilă cerere de anexare a regiunii transnistrene de către Federația Rusă.

Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, a spus într-o emisiune a postului Jurnal TV că evenimentul organizat la Tiraspol pe 28 februarie este „un răspuns politic și propagandistic la acțiunile de ordin economic ale Chișinăului”.

Sursa: RADIO EUROPA LIBERĂ MOLDOVA / Rador Radio România /.