Cine este senatorul PSD, Ion Ganea, care a dat peste cap planurile lui Marcel Ciolacu de a amâna alegerile: Fost ofițer de informații în cadrul unui serviciu de contraspionaj, acuzat că a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale

Ion Ganea, senatorul PSD din cauza căruia partidul lui Marcel Ciolacu a pierdut majoritatea în Biroul Permanent astfel că nu poate trece proiectul de lege care dă Parlamentului puterea de a stabili data alegerilor parlamentare, este un fost ofițer de securitate. O decizie definitivă a Curții de Apel București din martie 2011 stabilește că Ganea a îngrădit, prin acțiunile sale de lucrător al Securității, drepturi și libertăți fundamentale.

Potrivit surselor G4Media.ro, Marcel Ciolacu discuta, la recenta întâlnire de la restaurantul din Buzău unde a fost surprins alături de alte 11 persoane fără mască, inclusiv planurile de amânare a alegerilor, dar acestea au fost dejucate de liberali prin racolarea senatorului Ion Ganea.

Ganea și-a început cariera politică în UNPR a cărei filială județeană din Tulcea a condus-o. A candidat în 2006 la Parlament pe listele PMP Tulcea dar la jumătatea mandatului a trecut la PSD. A fost ales secretar executiv al Biroului permanent din Senat în iunie 2018.

În urmă cu patru ani, CNSAS a anunțat că șase candidați la parlamentare au fost colaboratori sau lucrători ai fostei Securități, cu decizii definitive în instanță. Numele lui Ion Ganea figura printre ele, ca lucrător al Securității.

Numai că Ioan Ganea a precizat, după alegeri că nu a fost un lucrător, ci ofițer, pentru a justifica în acest fel de ce a declarat la Biroul Electoraral că nu a fost lucrător al Securității.

„Nu am colaborat cu Securitatea înainte de anul 1989, ci am fost ofițer de informații în cadrul unui serviciu de contraspionaj”, a declarat în urmă cu patru ani, pentru Agerpres, Ion Ganea.

Legea însă nu distinge. „Lucrător al Securității” este definit astfel: „orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 – 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste;” (OUG nr. 24/2008, art. 2 lit. a).

Ganea a mai spus că a lucrat timp de aproximativ 30 de ani în serviciul de contraspionaj al statului român si că nu intentionează să anuleze în instanță decizia CNSAS potrivit căreia a fost lucrător al Securitătii.

Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, că PSD a pierdut majoritatea în Biroul permanent al Senatului din cauza dezertării senatorului Ion Ganea. Ca urmare a pierderii majorității, Grindeanu susține că PSD nu poate pune pe ordinea de zi proiectul de lege care dă Parlamentului puterea de a stabili data alegerilor parlamentare.

El a adăugat că acel parlamentar PSD, „care refuză să răspundă la telefon”, nu mai e considerat un social-democrat. „Nu îl mai considerăm social-democrat, supărarea pleacă, presupun, din faptul că nu mai e pe un loc eligibil pe liste”, a afirmat Grindeanu.

Ce conține dosarul de securist al lui Ion Ganea de la CNSAS

Potrivit presei locale, în calitatea sa de locotent/locotenent major în cadrul Inspectoratului de Securitate Județean Tulcea, Ion Ganea a urmărit și a raportat persoane care aveau „o poziție tendențioasă politicii promovate de partidul nostru în domeniul educației politico-ideologice și cultural-educative a maselor”.

• Vezi aici decizia Curții de Apel București din 23 martie 2011 prin care constată că Ion Ganea a fost lucrător al Securității

Dosare de urmărire le-au fost întocmite și unor tulceni care voiau să facă excursii în străinătate, precum și marinarilor care în cursul voiajelor „intră în relații cu marinari străini, în special cu comandanți de nave, relații care uneori depășesc cadrul oficial…”.

De o atenție deosebită a ofițerului de Securitate Ganea s-au bucurat și opt piloți din cadrul Agenției de pilotaj Tulcea care solicitaseră în instanță plata unor ore suplimentare. In dosarul lor de urmărire apar rapoartele despre cum „și-au exprimat cu vehemență nemulțumirea de felul în care sunt remunerați, de felul în care le este organizată munca”.
În altă notă informativă consemnează că numita B.M. a afirmat că „în Ungaria și Bulgaria nu există o asemenea criză, că acolo este lumină de poți lua acul de jos la miezul nopții”.

N-a scăpat vigilenței sale nici preotul greco-catolic D.P. „deoarece întreținea relații suspecte cu laici și preoți greco și romano-catolici din țară și străinătate, o parte cunoscuți cu activitate ostilă”.

La fel de periculos i s-a părut ofițerului Ganea și profesorul de filozofie R.I. pentru că „în discuțiile pe care le poartă față de unele persoane de încredere se situează pe o poziție tendențioasă politicii promovate de partidul nostru, se declară împotriva literaturii militante, angajante (…) și este foarte nemulțumit că organele județene de partid nu și-au dat acordul pentru susținerea examenului de doctorat.”.

La dosarul profesorului R.I există și ordinul rezolutiv al ofițerului Ganea prin care trebuie să se prevină scoaterea acelei lucrări în străinătate.

Pe baza documentelor-dovezi, Curtea de Apel București arată, în 2011, că ofițerul de Securitate Ganea Ion a dispus măsuri de natură să aducă atingere drepturilor persoanelor urmărite. Mai mult, acesta a îngrădit dreptul la viață privată, drepturi și libertăți fundamentale ale omului prevăzute chiar în legislația internă a României din acea vreme, precum și în cea internațională la care RSR era parte.