Cine modelează mințile maghiarilor din România după chipul și asemănarea lui Viktor Orban /  Obiectivul Budapestei: Unirea națiunii maghiare în spațiul mediatic

Spațiul mediatic unitar maghiar în Bazinul Carpatic este un instrument cheie și de maximă eficiență în implementarea Strategiei de Politică Națională a Ungariei de reunificare a națiunii maghiare în Bazinul Carpatic, care poate naște, după cum arată studiile sociologice, o minoritate maghiară din România conservatoare și cu un grad ridicat de intoleranță.

Context

Mass-media de limbă maghiară din România a cunoscut o evoluție dinamică după căderea regimului comunist, cu o serie de particularități caracteristice statutului cetățenilor români aparținând minorității maghiare.

Libertatea presei este mult mai importantă pentru o minoritate națională, având în vedere rolul pe care îl joacă presa liberă în păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității sale etnice. De aici și efortul și insistența comunității maghiare din România, imediat după 1989, de a asigura o presă de limbă maghiară independentă și funcțională.

Acțiuni de suprimare a libertății presei de limbă maghiară din România au existat, există și din păcate vor exista, actorii fiind interni sau statul de rudenie, Ungaria.

Dar care este situația actuală a presei de limbă maghiară din România?

Formatorul de opinie, Kustán Magyari Attila, în analiza sa recentă despre controversa legată de participarea maghiarilor din România la referendumul pentru protecția copilului din Ungaria realizează o scurtă trecere în revistă a ceea ce scrie presa maghiară din România pe acest subiect, o revistă a presei ad-hoc. (Kustán Magyari Attila: ”Adevărații maghiari și lobby-ul bulangiilor”  – în maghiară ”Igaz magyarok és a b*zilobbi” – aici).

Și ce găsim în presa de limbă maghiară din România:

• portalul www.szekelyhon.ro scoate la iveală uneltirea evreilor comuniști,
• potrivit ziarul Nyugatin Jelen campania războinică a culorilor curcubeului atacă deja copii de 3-6 ani, în costume de balerini,
• portalul www.szekelyhirmondo.ro prin ziariștii săi lipsiți de orice pregătire în domeniu afirmă că genul este o ”ideologie”, și că diferența de a fi de o altă orientare sexuală decât hetero, este o ”urâțenie”,
• pe portalul www.erdely.ma bărbații nasc,
• în cotidianul www.kronika.ro homosexualii și persoanele de culoare atacă cetatea,
  pe portalul www.erdelyinaplo.ro se dă sentința și se scrie că homosexualitatea este împotriva naturii,
• în editorialul de pe www.foter.ro (aici) autorul, printre altele politolog cadru didactic la Facultatea de Relații Internaționale și Științe Europene din cadrul Universității Maghiare din Transilvania – SAPIENTIA (realizați cam ce se predă studenților) afirmă că ”valorile europene” sunt din ce în ce o plută în derivă pe care elita europeană o consideră ca o navă de luptă. Întreaga analiză prezintă o Europă decadentă care dorește să impună valori neagreate de unele state membre, în acest caz fiind vorba de protecția drepturilor minorității LGBTQ,
  Csomortányi István președintele Partidului Popular din Transilvania în interviurile sale pe tema necesității și în România a unui proiect de lege a protecției copilului similar celui din Ungaria, respectiv pe tema participării maghiarilor din România la referendumul pe această temă organizat de Ungaria, reia întregul discurs naționalist al fabricii de putere a FIDESZ, vorbim de un lider de partid care a fost sancționat cu amendă contravențională de 5000 de lei de CNCD pentru postarea pe pagina de socializare a unei fotografii în care executa salutul nazist.

Dacă interpretăm în sens larg presa de limbă maghiară în cazul maghiarilor din Transilvania, observăm nenumăratele articole naționaliste apărute în organele de presă din Ungaria, factori de informare a maghiarilor din România. Astfel, recent au fost semnalate 2 articole cu un conținut evident naționalist și revizionist apărute în oficiosul guvernamental ungar Magyar Nemzet, primul articol:

• într-un text semnat de Attila D. Balázs publicat pe 26 iulie, autorul scrie că speră ca ”cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal” și precizează că rezerva de aur a Ungariei este în acest moment de 94,5 tone. Publicația se mai întreabă și ”de când aparţine Roşia Montana de România?”, și al doilea articol
• ”Unul din cele mai importante oraşe miniere din vechea Ungarie a devenit un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO”, titrează publicația maghiară, care încheie articolul cu următorul mesaj: ”Să salvăm şi Roşia Montană maghiară!” (pe larg aici)

Și dacă adăugăm și comentariile la articolele publicate online în presa de limbă maghiară din România, realizăm gradul ridicat de naționalism și intoleranță al membrilor comunității maghiare.

Dar cum a ajuns în acest punct presa de limbă maghiară din România?

Odată cu venirea la putere în 2010 al celui de-al doilea a guvern Viktor Orban, politica Ungaria privind maghiarii din afara granițelor cunoaște o schimbare radicală, așezată pe o strategie de reunificare a națiunii maghiare din Bazinul Carpatic (adică, inclusiv teritoriu din România), proces în care mass-media constituie un instrument extrem de important.

Prezenta analiză prezintă liniile directoare și punctele-cheie, rolul jucat de mass-media de limbă maghiară din România în realizarea țintelor strategiei de reunificare a națiunii maghiare în Bazinul Carpatic al Ungariei.

În toamna anului 2011, Parlamentul Ungariei adoptă documentul „Politica națională maghiară – Cadrul strategic al politicii naționale” prin care își propune reunificarea și reconstrucția națiunii maghiare în Bazinul Carpatic, ca un remediu la consecințele suferite de națiunea ungară ca urmare a Tratatului de la Trianon.

Politica națională a Ungariei este cuprinsă în Strategia mai sus amintită într-un cadru sistematic și prevede acțiuni pentru autoritățile publice din Ungaria, respectiv pentru maghiarii din Bazinul Carpatic (din afara Ungariei). Strategia admite că planurile de acțiuni vizează maghiari, cetățeni ai altor state.

Strategia de Politică Națională a Ungaria stabilește domenii de acțiune, cu scopuri precis definite. Un domeniu de acțiune îl constituie mass-media.

Astfel, la pct. 3.2.14 (pag. 48-49)i din Strategie, Ungaria definește rolul și scopul destinat mass-media în realizarea obiectivelor documentului (strategia poate fi accesată aici) Potrivit documentului, mass-media de limbă maghiară are un rol de unificare și informare a maghiarilor, ca atare, Ungaria nu renunță ca acolo unde trăiesc maghiari, să nu funcționeze presă de limbă maghiară.

Scopurile principale stabilite pentru domeniul de acțiune mass-media:

• crearea unui spațiu mediatic unitar maghiar, fiind extrem de important ca maghiarii să devină consumatori de media de limbă maghiară. Acest scop nu exclude ca informarea maghiarilor despre agenda din societatea majoritară;
• spațiu mediatic unitar susține gândirea într-o națiune unitară maghiară, având rolul de formare a identității maghiare;
• mass-media are un rol de mobilizare, această funcție trebuie să se utilizeze în mod înțelept în problemele maghiarimii;
• se impune cartografierea instrumentelor mass-media cele mai eficiente în rândul maghiarilor din Bazinul Carpatic, respectiv evaluarea permanentă a obiceiurilor de consum media a maghiarilor din afara Ungariei;
• se propune utilizarea tuturor canalelor mass-media, cu un accent pe cele moderne, internet;
• constituie o prioritate sprijinul presei pentru copii și tineri.
  asigurarea accesului maghiarilor la mass-media din Ungaria, în special a canalelor televiziunii publice.

Ungaria acționează pe toate planurile pentru crearea spațiului mediatic maghiar unitar în Bazinul Carpatic:
integrează din punct de vedere mediatic maghiarii din afara Ungariei, trasând sarcini televiziunii publice ungare, radioului public ungare și agenției de presă de stat ungare de a integra în activitatea lor zilnică știrile privitoare la maghiarii din afara Ungariei, astfel încât aceștia să devină parte integrantă a națiunii maghiare și din punctul de vedere al comunicării. În acest sens, au crescut semnificativ știrile despre maghiarii din Bazinul Carpatic. Întreaga comunicare a mass-media de stat din Ungaria este concepută prin prisma unirii națiunii maghiare (despre unirea maghiarilor în spațiul media – aici) ;

• dezvoltă infrastructură mediatică, o rețea de studiouri ale televiziunii publice ungare în întregul Bazin Carpatic, cu dotări moderne;
• dezvoltă resursa umană, training pentru jurnaliștii din Ungaria cu scopul de ai învăța cum să integreze mediatic maghiarii din Bazinul Carpatic;
• a creat și dezvoltat o rețea de corespondenți în Bazinul Carpatic, în special în România, inclusiv în București;
  jurnaliștii, managerii de presă sunt pregătiți, îndoctrinați cu elementele Strategiei, respectiv cu interesele FIDESZ;
• achiziționarea agresivă a diferitelor organe de media privata: presă scrisă și online, radio și televiziuni locale;
  crearea unui monopol asupra mass-mediei de limbă maghiară din România.

În paralel cu acțiunile Ungariei, mass-media de limbă maghiară din România a cunoscut o serie de schimbări cu efecte negative. Mass-media de limbă maghiară s-a confruntat și se confruntă cu aceleași probleme ca cea de limbă română: libertatea și finanțarea.

Lipsa finanțării mass-media de limbă maghiară din România a condus la în primă fază la retragerea din București a presei și jurnaliștilor de limbă maghiară, primul pas a fost mutarea cotidianului național Magyar Szo (ulterior Uj Magyar Szo) din print în online și de la București la Cluj Napoca. Adică o retragere, un pas spre izolare regională.

Lipsa de finanțare a condus retragerea jurnaliștilor de limbă maghiară din București, tot către Transilvania.

Pe acest fond, Ungaria a investit în instrumente mass-media de limbă maghiară din România, achiziționând în mod indirect presă scrisă / online și radio. Cele care nu sunt în proprietatea indirectă a Ungariei, depind financiar de Ungaria.

Pe lângă instrumentul financiar, Ungaria exercită presiuni asupra acelei părți a mass-media maghiară din România, care este în proprietatea maghiarilor cu o conexiune politică legată de UDMR.

Astfel, avem un grad foarte ridicat de cenzură a presei de limbă maghiară din România. În aceste condiții, mass-media de limbă maghiară din România nu-și îndeplinește rolul democratic, cu efecte negative asupra pluralismului în rândul comunității maghiare din România.

Ungaria creează o mass-medie maghiară în România după chipul și asemănarea mass-media din Ungaria, controlată de către FIDESZ.

România asistă la crearea spațiului unitar media maghiară în Bazinul Carpatic (adică și în România), nerecunoscând importanța mass-media de limbă maghiară în integrarea comunității maghiare în societatea românească.

De unde provine această eroare de abordare a României?

În perioada regimului comunist, în crearea și consolidarea statului național unitar român, România a destructurat mass-media de limbă maghiară, în procesul de asimilare a minorității maghiare.

După căderea regimului comunist, minoritatea maghiară din România a început să-și reconstruiască presa în limba maternă, fără a avea un partener în autoritățile române, care la presiuni interne și externe au reluat emisiuni în limba maghiară la posturile naționale de televiziune și radio.

România și-a păstrat strategia de limitare a mass-media de limbă maghiară, apreciind că o dezvoltare a acesteia poate fi o sursă de vulnerabilitate la adresa statului român.

Pe acest fond a intervenit Strategia de politică națională a Ungariei, pe un vid creat de piața concurențială, în care comunitatea maghiară din România nu a reușit să-și întrețină singură mass-media, iar România nu și-a creat în mod direct sau indirect propriile instrumente mass-media de limbă maghiară, apreciind, în mod eronat, că dacă limitează în mod indirect existența unei prese de limbă maghiară, previne apariția de vulnerabilități la adresa securității naționale.

România finanțează în mod direct, doar următoarele instrumente de mass-media în limba maghiară: emisiunile în limba maghiară ale postului de televiziune publică, studiourile de limbă maghiară ale postului public de televiziune din Târgu Mureș și Cluj Napoca, studiourile de radio în limba maghiară din Târgu Mureș, Cluj Napoca și București.

Aceste entități de mass-media au și jurnaliști independenți, care au curajul să informeze în mod corect publicul cu privire la subiectele de pe agenda publică. Sunt jurnaliști formați în perioada lui Marko Bela, care a recunoscut importanța presei libere de limbă maghiară.

Toții acești jurnaliști sunt supuși unor hărțuiri și atacuri concertate venite din partea radicalilor maghiari sau chiar a formatorilor de opinie ale mass-media FIDESZ. Hărțuirea lor este puternică mai ales în spațiul online. De altfel această hărțuire este prezentă și față de orice jurnalist sau formator de opinie are se exprimă contrar liniilor ideologice a FIDESZ sau UDMR.

În presa scrisă (print sau online) de limbă maghiară, România nu deține direct sau indirect vreo influență pe niciun instrument.

Obiceiurile de consum mass-media a maghiarilor din România

Ca orice strategie, eficiența ei depinde de implementare și de măsurarea efectelor măsurilor adoptate. Ungaria realizează evaluări periodice, cu privire la rezultatele implementării strategiei, colectează date de orice natură, realizează studii sociologice, inclusiv în privința obiceiurilor de consum media a maghiarilor din România (în anexă – 3 studii sociologice – 2019 primăvara, 2017 și 2015). Există studii sociologice cu privire la consumul mass-media de limbă maghiară din România, anuale.

Astfel, pe un sondaj de opinie realizat la între 9-24 martie 2019, în 16 județe din Transilvania, pe 1198 de persoane (peste 18 ani), cu o marjă de eroare ±2,9%-, au rezultat următoarele date:

Notă explicativă:

• doar televiziunea RTL Klub este independentă, o entitate similară PRO TV,
• M1 este postul național de stat care difuzează doar știri,
• Erdely TV – post din România înființat și controlat de liderii UDMR,
• TVR – emisiunea în limba maghiară are doar 18,8% procente de audiență.

Notă explicativă:

• transindex.ro este singurul portal din România considerat independent politic,
• index.hu la data realizării sondajului era cel mai mare portal de știri independent din Ungaria, între timp a fost achiziționat de grupul apropiat FIDESZ, ca reacție, peste 100 de jurnaliști, întreaga echipă redacțională, au demisionat, o parte din ei înființând ulterior portalul www.telex.hu.

Măsurătorile arată un comportament extrem de îngrijorător cu privire la obiceiurile de consum a maghiarilor din România. Postul public de televiziune ungar, Duna TV și cel privat RTL Klub au o rată de vizionare cu peste 30% (76,3) raportat la primul post de televiziune român Pro TV (42,3%) iar primul post de televiziune român cel mai vizionat are o rată de doar 23%.

Mult mai îngrijorătoare sunt cotele de încredere ale maghiarilor în informațiile transmise în de posturile românești, procentele fiind la jumătatea celor de încredere în posturile ungare: 63% încredere în televiziunile din Ungaria și doar 36% în cele din România.

La nivelul presei online, doar portalul www.transindex.ro are un grad rezonabil de independență editorială, www.maszol.ro este controlat în totalitate de liderii UDMR.

Politica editorială a mass-media de limbă maghiară din România, controlată direct sau indirect de FIDESZ urmărește formarea identității maghiare unitare în Bazinul Carpatic, este aservită intereselor politice și geostrategice ale Ungariei în regiune.

În ce privește transparența finanțării acestei structuri de mass-media a Budapestei, o analiză în acest sens au realizat cei de la portalul maghiar de investigații din România www.atlatszo.ro. Astfel, se arată în investigația celor de la atlatszo.ro următoarele:

”în trei ani și jumătate, până la sfârșitul lunii iunie 2021, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan a primit de la guvernul maghiar granturi de 7,45 miliarde de forinți (la cursul de schimb actual 20 milioane euro). Datorită acestor fonduri, în câțiva ani asociația, până atunci necunoscută, a devenit, de departe, cel mai mare trust media din presa maghiară din Transilvania, cu un portofoliu atât de extins, încât e mai ușor să enumerăm organizațiile media care nu fac parte din aceasta.

Nu e ușor ne alcătuim o imagine despre mărimea acestei sume. În comparație, suma anuală acordată de guvernul român minorității maghiare – sumă care este de facto bugetul UDMR-ului – este tot 5-6 milioane de euro, adică se compară cu granturile primite anual de această asociație.

Dacă ne uităm la bilanțul pe anul 2020, asociația a avut venituri de 18,2 milioane de lei (3,6 milioane EUR). Asemenea venituri au doar marii jucători pe piața media din România, piață care este mult mai mare decât cea a comunității maghiare.” (vezi pentru întregul articol aici)

Practic vorbim de un trust de presă, probabil printre cele mai mari din România.

Concluzii

În implementarea Strategiei Politicii Naționale Maghiare, Ungaria urmărește reunificarea națiunii maghiare în Bazinul Carpatic, stabilind arii de acțiune în acest sens. Un domeniu de acțiune privește mass-media de limba maghiară, care este perceput ca un instrument de formare a identității maghiare, într-o națiune unitară maghiară. În acest sens s-a dezvoltat conceptul de creare a unui spațiu mediatic unitar maghiar în Bazinul Carpatic, prin care se realizează unirea națiunii maghiare în spațiul mediatic.

Ungaria realizează acest deziderat prin:

• integrarea nevoilor de comunicare a maghiarilor din Bazinul Carpatic în cultura organizațională și comunicațională a tuturor instituțiilor media publice din Ungaria,
• crearea și consolidarea infrastructurii mass-media în Bazinul Carpatic,
• crearea și consolidarea resursei umane din mass-media în Bazinul Carpatic,
• evaluarea periodică a măsurilor din mass-media de limbă maghiară din România,
• măsurarea periodică a efectelor, a obiceiurilor de consum media a maghiarilor din România, a opiniilor acestora. Ungaria realizează o colectare de date despre maghiarii din România în mod programat și strategic.

În tot acest context, Ungaria obține un control direct sau indirect asupra politicii editoriale a mass-media de limbă maghiară din România. Ungaria influențează, formează mentalitatea, opinia maghiarilor din România, aspect ușor de măsurat în sondaje de opinie.

Rezultatul: o minoritate națională maghiară din România formată după chipul și asemănarea ideologiei lui Viktor Orban.

Potrivit sondajului național – Barometrul opiniei publice – iulie 2021 realizat de Avangarde (aici) electoratul UDMR este pe de parte cel mai conservator din România, rezultat îndelung omagiat în presa maghiară din Transilvania.

În cercetarea sociologică multi state denumită European Values Study – Maghiarii din Transilvania pe harta valorilor europene – realizat de Institutul de studii a minorităților naționale din Cluj Napoca și prezentat în primăvara anului 2021, s-au măsurat simultan în mai multe state valori față de:

• încrederea în alte persoane,
• xenofobie, rasism,
• religiozitate,
• familie și roluri de gen/sex,
• protecția mediului,
• valori politice.

Astfel, maghiarii din România nu ar dori să aibă ca vecini:

• migranți – 54%, pe când în cazul românilor procentul este 33%, iar a maghiarilor din Ungaria de 47%,
• romi – 52%, pe când în cazul românilor procentul este 48%, iar a maghiarilor din Ungaria de 45%,
• musulmani – 42%, pe când în cazul românilor procentul este 33%, iar a maghiarilor din Ungaria de 38%,
  persoane de altă rasă – 38%, pe când în cazul românilor procentul este 22%, iar a maghiarilor din Ungaria de 28%.

La întrebarea cum considerați că sunt efectele migrației asupra dezvoltării statului în care trăiți? Maghiarii din România au răspuns următoarele:

• 59% foarte proaste și proaste,
• pe când în cazul românilor procentul este 21%, iar a maghiarilor din Ungaria de 51%.

Mass-media de limbă maghiară din România scapă de sub reglementările legilor din România, pentru simplul fapt că nimeni nu sesizează discursul de ură având în vedere lipsa resurselor pentru monitorizare și traducerea a textelor publicate și, desigur, a comentariilor cititorilor la articolele de presă.

Televiziunile din Ungaria emit fără restricții în România, ceea ce este bine, doar că sunt în afara oricărui control de legalitate în privința eticii și a conținutului emisiunilor, CNA România neavând instrumente în acest sens, iar organismul de reglementare din Budapesta nu contează.

Efectele acestei mașinării mass-media, o extensie în Transilvania a ”fabricii de putere” a FIDESZ de la Budapesta este una de radicalizare a comunității maghiare din România, care este cea mai conservatoare comunitate din România, chiar mai conservatoare decât maghiarii din Ungaria.

UDMR sub președinția lui Kelemen Hunor s-a adaptat foarte repede acestor realități, devenind prizonierul puterii mediatice a FIDESZ în Transilvania. Spațiul de mișcare a UDMR este aproape inexistent pe acest plan, formațiunea lui Kelemen este beneficiara mașinăriei mediatice a FIDESZ în rândul maghiarilor din Transilvania, majoritatea liderilor UDMR fiind de acord tacit cu valorile iliberale ale lui Viktor Orban.

Situația naște momente de ipocrizie, cum este și cel al îndemnului UDMR ca maghiarii din Transilvania să participe la referendumul organizat de Ungaria privind protecția copilului. O simplă întrebare: de ce să votez eu ca maghiar din România la un referendum pentru protecția copilului din Ungaria, atâta timp cât copilul meu învață și trăiește în România?

Dar până să ajungem la un răspuns la această întrebare, nu putem să trecem cu vedere marea manipulare pe acest subiect, a rațiunii pur electorale prin orientarea urii asupra unui grup minoritar, doar pentru a se menține la putere. Noi maghiarii din România ar trebui să înțelegem mai bine aceste tehnici de manipulare, pentru că am trecut prin ele ca victime.

Viktor Orban în politica sa de reunificare a națiunii maghiare în Bazinul Carpatic a vizat cucerirea ”sufletelor” maghiarilor din Transilvania, practic a tras preșul de sub liderii UDMR dar și de sub statul român în relația sa cu minoritatea maghiară.

Mulți vor spune că Viktor Orban urmărește scopuri electorale, dar acest motiv este unul minor, secundar. Liderul FIDESZ urmărește controlul, puterea asupra comunității maghiare din România. Voturile maghiarilor din Transilvania la alegerile parlamentare din Ungaria pot aduce maxim 2 sau 3 mandate. Având în vedere competiția electorală acerbă din Ungaria, în care puterea și opoziția se află cap la cap în, aceste mandate pot fi decisive în păstrarea puterii de către Viktor Orban.

Statul român deocamdată doar asistă la exprimarea acestui spațiu mediatic maghiar unitar din România, renunțând la finanțarea și susținerea presei de limbă maghiară, după 1989, a pierdut un instrument de dialog și influență benefică asupra comunității maghiare din România. Ce utilă ar fi fost acum o televiziune de stat în limba maghiară cu emisie 24 de ore din 24?

Deși, convențiile internaționale recunosc dreptul unei minorități naționale de a avea acces la mass-media din statul de rudenie și dreptul statului de rudenie de a finanța mass-media a minorității naționale din afara granițelor, în relația dintre România și Ungaria asistăm la un dezechilibru major în acest sens. Ungaria a depășit cu mult limitele din cadrul drepturilor prevăzute pentru statul de rudenie în relația cu minoritatea sa dintr-un stat vecin. Ungaria a rescris canoanele dreptului internațional public în acest domeniu.

Unirea tuturor maghiarilor din Bazinul Carpatic este dezideratul prin care Ungaria lui Viktor Orban dorește să corecteze efectele istorice ale Tratatului de la Trianon. Suntem în prezența unui revizionism atipic, hibrid, în care Ungaria recunoaște inviolabilitatea granițelor stabilite prin tratatele internaționale, dar le subminează prin strategia de politică națională, creând o lume maghiară în Bazinul Carpatic, adică și în România, prin conectarea pe toate planurile a minorității maghiare din Româna la marea națiune maghiară, cu centrul la Budapesta.

Sursa Foto: Facebook/ Viktor Orban