Cine se joacă din nou cu buzduganul în justiție? Precedent periculos în bătălia pentru numirea procurorilor șefi

Numirea procurorilor șefi a generat mereu dispute politice intense, între președinte și partide, între putere și opoziție. Vă amintiți cu siguranță de sinistrul troc Băsescu-Ponta din 2013, când președintele și premierul și-au împărțit numirile la vârful parchetelor. Cel puțin atunci știam cine susține pe cine: Băsescu pe Kovesi la DNA, Udrea pe Bica la DIICOT, iar Ponta pe Nițu la Parchetul General.

Ca niciodată în ultimii ani, politicienii tac. Acum nu știm decât că ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, le-a propus pe Gabriela Scutea la Parchetul General, pe Giorgiana Hosu la DIICOT și pe Crin Bologa la DNA.

Nu știm nimic însă despre forțele care au propulsat aceste nume în față. Subliniez: ca niciodată, de data asta politicienii nu se bagă. Totuși, scandalul nu lipsește. Dimpotrivă, primele două nume sunt puternic contestate chiar de voci din interiorul magistraturii.

Dincolo de unele contestații subiective, care pot fi rezultatul unor reglări de conturi între magistrați, Scutea și Hosu primesc aviz negativ din partea secției de procurori a CSM în urma audierilor, unde ambele se prezintă cel puțin mediocru.

Vezi aici motivarea avizului negativ

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nu-și retrage propunerile, deși despre una dintre ele aparuseră încă dinaintea audierilor din CSM informații năucitoare: soțul Georgianei Hosu a fost trimis în judecată în 2017 pentru corupție, cu afaceri sulfuroase și asociați dubioși în piața asigurărilor, mama în vârstă de 80 de ani asociată cu o firmă offshore.

Vezi aici investigația completă

Propunerile ajung totuși la Cotroceni, iar președintele Klaus Iohannis este somat de o asociație de magistrați să țină cont de avizul negativ dat de secția de procurori din CSM.

Politicienii tac în continuare, dar războiul e în toi. Secția specială de anchetare a magistraților, cea care a funcționat ca un veritabil buzdugan împotriva procurorilor în epoca Dragnea, simte nevoia să se facă din nou utilă și se pune la dispoziția noii puteri, citând ca din întâmplare doi procurori din CSM în două dosare mai vechi, uitate prin sertare.

În replică, secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a lansat, luni, acuzații fără precedent la adresa Secției speciale, după ce procurorii Nicolae Solomon și Florin Deac au fost citați ca martori în două dosare deschise în 2018.

Vezi aici comunicatul integral

Citarea celor doi membri CSM a avut loc la foarte scurt timp după ce Secția pentru procurori a avizat negativ două dintre propunerile ministerului justiției: Gabriela Scutea la Parchetul General și Giorgiana Hosu la șefia DIICOT.

Secția pentru procurori a dat avizele pe data de 11 februrarie, iar cei doi au fost citați pe data de 13, respectiv pe data de 14 la Secția specială. O coincidență mult prea mare, motiv pentru care Secția pentru procurori califică citarea celor doi drept ”un factor de presiune şi de decredibilizate instituțională” și amenință că ”va sesiza Comisia Europeană”.

De notat că un prim atac la adresa unuia dintre cei doi procurori apare în ziarul Gândul pe 12 februarie, adică a doua zi după avizul negativ dat de CSM. Articolul îi rezervă procurorului Nicolae Solomon un spațiu generos, amintindu-i că ”este cercetat în cinci dosare la SIIJ, potrivit luju.ro.

Dosarele lui privesc infracțiuni de luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, grup infracțional organizat, abuz în serviciu, represiune nedreaptă și cercetare abuzivă”.

Unii vor reduce războiul din justiție pentru numirea procurorilor șefi la care asistăm acum la simple răfuieli interne între magistrați, între procurori, care au orgoliile, simpatiile și antipatiile lor. Dar toate informațiile din lumea magistraților ne arată că este mai mult decât atât.

Când în acest război intervine atât de brutal secția specială, într-o acțiune de intimidare, care servește celor care susțin din umbră cele două numiri avizate negativ, nu o face fără binecuvântarea sistemului. Aceeași Secție specială pe care, nota bene, Guvernul nu o desființează prin OUG, așa cum au promis liberalii când erau în opoziție. Iată că azi se dovedește utilă sau dorește să intre în grațiile noii puteri.

Este un precedent periculos, care trebuie denunțat ca atare de către tot corpul magistraților. Aceste derapaje instituționale gravissime pentru independența justiției nu trebuie să rămână netaxate.

Politicienii tac mâlc, dar bătălia pentru controlul parchetelor se duce parca mai violent decât înainte. Și nu se duce la vedere, ci în subteran, cu lovituri sub centură.

Cine se joacă, așadar, din nou cu buzduganul în justiție? Cine împinge în față nume controversate, magistrați mediocri, cu CV-uri modeste sau procurori vulnerabili și îi susține cu toată forța? Cine manevrează buzduganul tocmai împotriva celor care au curajul să spună că nu sunt cele mai potrivite propuneri?

Vremea când serviciile erau interesate de tot ce mișcă în justiție, în bine și în rău, pare să fi apus, totuși, de câțiva ani. Sau nu?