Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale din Republica Moldova

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc duminica aceasta, 1 noiembrie. Iar pentru a înțelege mai bine esența acestor alegeri prezidențiale, trebuie să trecem în revistă profilul celor opt candidați la funcția de șef al statului. În cursa prezidențială avem 5 candidați de dreapta și 3 candidați de stânga.

Care este valoare funcției de președinte în Republica Moldova?

Ca să ne înțelegem, Republica Moldova este o republică parlamentară, adică președintele are atribuțiile extrem de limitate și nu are pârghii executive.

De președinte poate depinde doar direcția în care merge Republica Moldova, adică politica sa externă, însă observăm că majoritatea candidaților ne propun un plan guvernamental și nu unul de șef de stat.

Totuși asistăm la o bătălie aprigă pentru această funcție pentru că acel candidat care va învinge va fi o adevărată locomotivă electorală pentru următoarele alegeri.
Prin urmare, observăm că lupta pentru funcția de șef de stat al Republicii Moldova se dă între reprezentanți ai vectorului de dreapta: Maia Sandu și respectiv Andrei Năstase, dar și cei ai eșchierului de stânga – Igor Dodon și Renato Usatâi.

Prin ce se deosebesc candidații opoziției Andrei Năstase și Maia Sandu?

Andrei Năstase, fost vice-prim ministru și ministru de interne, este candidatul partidului Platforma DA pentru prezidențiale. Năstase s-a remarcat prin faptul că a fost liderul protestelor din Piața Marii Adunări Naționale din perioada 2015-2016 și a condus mișcările de stradă care au protestat într-un număr foarte mare împotriva regimului Plahotniuc, împotriva autorilor furtului miliardului, dar și împotriva corupției.

Acesta are sprijinul partidului de guvernământ din România, al PNL și are relații foarte bune cu actualul prim-ministru român, Ludovic Orban.

De aceeași parte a segmentului de dreapta este și fostul prim ministru, Maia Sandu, care a candidat și în 2016, însă a suferit o înfrângere în fața actualului președinte Igor Dodon.

Sandu este cunoscută pentru faptul că a reușit să aducă investiții considerabile într-un timp scurt cât a ocupat această funcție, dar și pentru verticalitatea sa în ceea ce ține de lupta anti-corupție.

Maia Sandu mai este și candidatul susținut de către popularii europeni și unul dintre candidații cotați cu cele mai mari șanse de câștig.

De ce candidații de dreapta nu au reușit să ajungă la o candidatură unică pentru prezidențiale?

Candidații de dreapta Maia Sandu și Andrei Năstase, co președinții fostului Bloc ACUM au decis ca de data aceasta să candideze separat din cauza mai multor neînțelegeri între Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate – adică partidele de opoziție.

Această separare își are rădăcinile în înțelegerea dintre cei doi din iunie 2019, care suna în felul următor: dacă Andrei Năstase îi va ceda Maiei Sandu fucția de prim-ministru, acesta va fi candidatul comun la următorul scrutin pentru ca Igor Dodon să fie învins în 2020.

Totuși observăm că această înțelegere a fost ruptă iar cei doi candidați nu au reușit să ajungă la un numitor comun privind candidatul unic.

Cine sunt candidații de stânga și ce reprezintă ei?

Igor Dodon, actualul președinte în exercițiu candidează ca independent la aceste alegeri însă este susținut de Partidul Socialiștilor.

În timpul mandatului său, Igor Dodon a reușit o singură chestiune, să consolideze relațiile cu Federația Rusă, pe când nu a avut nici o întrevedere cu vreun oficial european sau chiar cu șefii de stat ai vecinilor Republicii Moldova – România și Ucraina.

În spațiul public au apărut mai multe înregistrări cu Igor Dodon în timp ce accepta mită într-o pungă tip calendar de la principalul oligarh și beneficiar al furtului miliardului – Vlad Plahotniuc.

Totuși, acesta nu numai că primea bani săptămânal pentru activitatea partidului de la fugarul Plahotniuc ci continuă să primească un sprijin enorm din partea Federației Ruse, atât suport financiar, cât și tehnic – adică bani și consiliere a polit-tehnologilor ruși.

Ba a fost numit și Kremlinovici de prietenii lui din serviciile secrete rusești pentru că este un informator, dovedit cu probe de investigația Dosier și Rise, iar politica sa externă după cum spune el echilibrată este ghidată de Kremlin în interesul Rusiei.

Cu toate că este cotat ca favorit în aceste alegeri, consider că dacă dreapta ar avea un candidat comun în turul al doilea, acesta ar putea fi învins.

De aceea totul depinde de prezența la vot din țară și diasporă, dar și de unitatea segmentului de dreapta.

Pe de altă parte, candidatura lui Renato Usatâi – actualul primar de Bălți, al doilea oraș ca mărime din Republica Moldova este una dintre surprizele acestor alegeri.

Foarte prezent în mediul online, Usatâi a reușit să atragă atenția unui procent considerabil de cetățeni, însă trecutul dubios al acestuia și învinuirile că ar fi pus la cale o tentativă de omor îl descalifică cumva în a se califica în turul al doilea.

Totuși, având și acesta legături cu Federația Rusă, după părea mea își va anunța susținerea pentru Igor Dodon, contrar declarațiilor sale, exact cum a procedat și în 2016.

Cel de-al treilea candidat de stânga este Violeta Ivanov – acolita lui Ilan Shor, fostul primar de Orhei, care ne promite marea și sarea și vrea să transpună ideea de “ a furat, dar și a făcut” la o politică națională. Practic candidatura Violetei Ivanov este doar o modalitate ca Igor Dodon să-și asigure spatele cu încă 5-7 la sută.
Cine sunt candidații unioniști pentru funcția de șef de stat?

Dacă eșchierul de dreapta este fragmentat, atunci unioniștii sunt împărțiți în și mai multe bărci. Dintre candidații de dreapta unde avem foarte mulți candidați – 5 la număr, 3 dintre aceștia sunt unioniști.

Octavian Țîcu, președintele Partidului Unității Naționale, partidul moldovenesc creat în jurul lui Traian Băsescu este unul dintre cei trei candidați unioniști în lupta pentru fotoliul de președinte. Acesta a părăsit formațiunea Blocului ACUM din cauza înțelegerii Blocului cu Partidul Socialiștilor de a forma un guvern împreună și a decis să devină liderul unui partid care are ca principal scop- unirea cu România.

Dorin Chirtoacă – este al doilea candidat unionist. Fostul primar al Chișinăului, are în palmares trei mandat de primar al capitalei câștigate și are în spatele său suportul Mișcării Politice Unirea, compusă din mai multe partide unioniste care aliniat pentru a atrage cât mai mulți unioniști în rândurile acestui bloc electoral.

Și ultimul candidat dintre cei unioniști este Tudor Deliu – care este președintele partidului PLDM și mâna dreaptă a fostului prim-ministru al Republicii Moldova – Vlad Filat, care a făcut și 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență și luare de mită.

Cu ce s-au ales moldovenii la ultimile alegeri?

Cu părere de rău, cetățenii moldoveni au ajuns să fie conduși de agenți ai unui stat străin, s-au ales cu anumiți politicieni care primesc salarii în pungi negre și să nu sunt trași la răspundere, au permis ca actuala clasă politică să dea cu piciorul în reforma justiției, și să îi elibereze de la pușcărie pe anumiți hoți în lege și corupți. S-au ales cu un guvern care a dat-o în bară la toate capitolele: dar mai ales economic și sanitar.

Practic cetățenii moldoveni au ajuns să fie izolați în Europa, au permis ca beneficiarii din furtul miliardului să îi conducă și să îi mintă într-una.

NOTĂ Laurențiu Pleșca este asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Este licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, în prezent fiind masterand la aceeași facultate, Programul de Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE, securitatea UE, Parteneriatul Estic. De asemenea, îl preocupă  integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.