Cine sunt influencerii de stânga din România și ce teorii susțin Faiăr, Nichita și Zlăvog / Cutra: Genul binar e o invenție colonială și patriarhală

În era digitală, influencerii cu teorii socialiste sau viziuni de stânga activează pe platforme precum YouTube, Instagram sau Twitch.

Promotorii discursului de stânga susțin că ne aflăm într-o criză a locuințelor, în special din perspectiva prețurilor la chirii. Aceștia consideră că statul ar trebui să intervină pentru a încetini creșterea acestora.

De asemenea, marea caracteristică a actualilor promotori stângiști este „ura” față de corporații și de profitul pe care acestea le fac, precum și de „super-bogați”. Aceștia susțin că nu există un motiv pentru care oamenii ar trebui să aibă atât de mulți bani când alți oameni trăiesc de pe o zi pe alta.

Unul dintre acești promotori ai discursului cu influențe de stânga este Silviu Faiăr.

Silviu Istrate sau Faiăr pe numele său din online, este un tânăr de 27 de ani cu background profesional în industria de publicitate.

Tânărul activează pe Twitch și YouTube. Conținutul acetuia este unul de tip satiră și comentarii pe diverse subiecte relevante în spațiul public.

O altă componentă mare a conținutului său sunt live-urile caritabile pentru diverse asociații precum Asociația Blondie, Centrul FILIA sau, de când cu conflictul din Fâșia Gaza, asociații umanitare.

O parte din discursul lui din online conține mesaje anti-capitaliste, cu precădere în zona de chirii, corporații și transport urban. Tânărul militează pentru renunțarea la mașini în favoarea transportului public, pentru scăderea prețului la chirii și pentru „boicotat” corporații.

Astfel, mesajul pe care îl transmite următorilor săi este să nu se mai angajeze pe bani puțini la corporații cărora nu le pasă de ei și să renunțe la mașini în favoarea transportului public. Asta la prima mână.

Faiăr mai susține că are o problemă cu modul în care corporațiile au ajuns să aibă profituri foarte mari și să aibă prea puține sau spre deloc acțiuni de CSR. Cu toate acestea, are câteva live-uri sponsorizate de unele dintre aceste corporații, un exemplu fiind live-urile sponsorizate de Pepsi.

Acest fapt, considerat de mulți ca fiind unul ipocrit, este sursa principală a hate-ului pe care îl primește, în special pe Reddit.

Câteva dintre comentarii pun sub lupă fix declarațiile sale și le compară cu modul în care se afișează, de la gadgeturile folosite la hainele pe care le poartă, unele dintre ele cumpărate de pe site-uri mari de fast-fashion.

Părerile despre el sunt împărțite. Ce este cert este că discursul său și modul prin care și-l construiește are priză la public și poate pe unii chiar îi ajută.

Este considerat de mulți ca fiind un „luptător social” pentru momentele în care critică oamenii care calcă strâmb în spațiul public. Cel mai bun exemplu aici este activismul său împotriva jocurilor de noroc și a persoanelor publice ce le promovează.

La începuturile sale, Faiăr avea o „echipă” denumită „Team Prieteni”. Din această echipă, două personaje merită menționate. Acestea sunt este Alex Nichita și Alexandru Zlăvog. Pe scurt, Nichita și Zlăvog.

Zlăvog este ceva mai în vârstă decât Faiăr, conținutul este unul asemănător, iar discursul său online este unul ceva mai puțin nuanțat. Ce înseamnă asta? Zlăvog pare a fi, uneori, mai accentuat pe anti-capitalism.

Un studiu de caz pe această temă este un videoclip în care Zlăvog reacționează la un alt material, un videoclip informativ despre perioada anilor `90 în România.

„Nu există nicio, dar nicio democrație. Scuze” zice Zlăvog la începutul videoului. „Poate la scara blocului cu vecinii există niște democrație.” declară acesta în continuarea videoului.

Altă caracteristică comună a celor menționați este viziunea negativă față de Statele Unite ale Americii. Aceștia dau foarte des exemplul SUA ca fiind acea „țară liberă” cum este portretizată în media și cum o cred mulți oameni, dar care, de fapt, are foarte multe lacune.

Zlăvog merge, însă, ceva mai departe și își prezintă „opinia fierbinte” despre SUA, spunând că „în America este, în momentul de față, un totalitarianism.”

Așa cum discursul lui Zlăvog este unul mai accentuat anti-capitalist, așa și comentariile la adresa lui sunt unele mai accentuate.

Nu ar mai fi multe de menționat despre Zlăvog, decât că discursul său e unul crescendo în intensitatea sa de stânga. Tot crescendo, dar de data asta față de nivelul Zlăvog, este Nichita.

De menționat că, de ceva timp încoace, Faiăr și Zlăvog s-au cam dezis de Nichita și nu s-au mai afișat împreună.

Despre Nichita se poate observa din descrierea canalului său de pe YouTube că orientarea sa politică este total asumată către stânga. Ce mai e de observat este vârsta acestuia, care e cel mai tânăr dintre cei mai menționați. Cu toate astea, discursul său este cel mai accentuat.

Ca studiu de caz putem lua acest video în care Nichita reacționează la un videoclip intitulat „China won`t lead the world.”

Și dacă nu era clar în primele minute de convingerile și orientarea lui Nichita, declarația de la minutul 12 face totul mult mai clar.

În respectivul video, autorul spune următoarele: „Communism was the cool kid around the block back then”, moment în care Nichita își exprimă acordul și chiar mai mult. „Normal. Și încă este” sunt vorbele tânărului.

Comentariile live ale oamenilor din live-ul de mai sus sunt, de asemenea, de luat în vedere. Nu este clar aici dacă acestea sunt ironice sau sunt serioase.

Într-o altă instanță, Nichita încearcă să combată argumentul general pe care îl primesc toți cei menționați. Acela este că nu poți să propagi un discurs de tip comunist/ socialist pe platforme precum Twitch sau YouTube, platforme care sunt rezultatul capitalismului.

În acest video, răspunsul lui Nichita la aceste acuzații este următorul: „Comuniștii trebuie să aibă mai mult succes la capitalism decât capitaliștii. De ce? Ca apoi să facă comunism”.

Ce nu reușește Nichita să facă este să argumenteze cu argumente concrete la ce a eșuat capitalismul și de ce e mai bun comunismul. Este, într-adevăr adevărat, că sistemul capitalist are și el lacunele sale, ca orice sistem.

Cel mai ușor, aceste lacune pot fi înțelese din videoclipurile făcute de Cătălin Moise despre capitalism bazate pe cartea Capitalist Realism de Mark Fisher.

Discursul socialist de stânga, așa cum am precizat, este unul ce se vrea a fi inclusiv și egalitarist. Această normă se poate răsfrânge și asupra limbajului. Cel mai bun exemplu aici este limbajul inclusiv pentru comunitatea queer. Asta înseamnă folosirea unor termeni neutri din punctul de vedere al genului.

Publicații cu orientare de stânga, precum CUTRA, folosesc terminația în „x” în articolele publicate.

„A folosi „x”-ul înseamnă un mod de a adapta limbajul pentru a vedea, pentru a susține, pentru a proteja persoanele trans și non-binare, în toată integritatea lor fizică și emoțională. Mai mult, genul binar e o invenție colonială și patriarhală. Adaptarea limbajului actual pentru a include genuri non-binare e o revendicare a unui fel de a fi ce a fost dintotdeauna acolo. Pe deoparte, e o miză istorică și decolonială de a ne dezidentifica cu ideologia de gen binară, opresivă și, pe de altă parte, e o miză foarte actuală de a oferi persoanelor non-binare din prezent un minim de bază de recunoaștere și susținere.” se arată într-un articol ce are ca scop să promoveze „o limbă română mai queer.”

Context

Comunismul și capitalismul sunt cele două ideologii au determinat soarta lumii și a Europei în special.

La nivelul țării noastre, decembrie 1989 a determinat sfârșitul erei socialiste și debutul capitalismului. Tinerii și adulții de atunci, deveniți adulții și bătrânii de azi, s-au bucurat de o libertate pe care nu au mai văzut-o.

Discursul socialist a rămas, totuși, deplâns de unii dintre cei ce poate au profitat de acea perioadă și de cei ce au o nostalgie comunistă.

Surprinzător, există tineri care nu au prins vremurile în care național-comunismul domina România, dar au credințe și discursuri ce se încadrează în acest tipar.

Odată ce ești născut și crescut într-un singur tip de sistem, în speță cel capitalist, ajungi, în timp, să-i critici lacunele. Astfel, tinerii care sunt „anti-capitaliști” sunt cei ce nu au trăit alte vremuri și nu au cu ce să compare.

Pe când adulții și bătrânii ce au prins acele vremuri, văd sistemul actual prin comparație cu cel vechi și astfel îl „acceptă” mai ușor pe cel actual pentru că e mai bun decât cel vechi.

La nivel ideologic, stânga are ca preocupări apărarea drepturilor omului, justiția socială, egalitatea de șanse și de drepturi, nediscriminarea oamenilor după rasă, naționalitate sau sex.

Politica de stânga este apărătoarea drepturilor minorităților și al categoriilor defavorizate. Ea susține emanciparea femeilor și recunoașterea drepturilor lor egale în societate. Îndeosebi în România, unde rolul femeilor în parlament, în guvern, în conducerea economiei, în știință, este încă redus.

La nivel economic, stânga susține implicarea statului în economia de piață până chiar la naționalizare, sau o implicare mai restrânsă dacă aceasta depășește anumite limite sau devine prea presantă pentru cetățeni. Poate un bun exemplu aici ar fi cel legat de chirii.

Mirajul teoriilor de stânga pare să prindă mai mult la tineri, în special dacă acesta vine sub forma unui discurs de tipul celor de mai sus.

Cei tineri n-au cunoscut direct lipsurile, opresiunea și abuzurile puterii sub comunism și nici n-au trăit pe pielea lor falimentul regimurilor care promovau egalitarismul.

România a condamnat oficial comunismul pe data de 18 decembrie 2006, pe baza Raportului Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, într-un gest fără precedent în lumea post-comunistă.

Fostul președinte Traian Basescu a condamnat regimul comunist, pe întreg parcursul existenței sale, drept ilegitim si criminal.