Cine sunt judecătorii care au amânat două luni procesul lui Vâlcov pe motiv că acesta nu avea avocat

Completul de 5 de la ÎCCJ, care a amânat marți pentru 11 iunie dosarul lui Darius Vâlcov, a fost format din judecătorii Claudiu Andrei Rus, Ioana Bogdan, Hermina Iancu, Mirela Popescu şi Ioana Alina Ilie, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro. Vâlcov nici măcar nu s-a prezentat la proces, ci a trimis instanţei o cerere de amânare pentru a-şi angaja un avocat.

Însă judecătorii Andrei Rus şi Mirela Popescu i-au înlocuit doar astăzi pe colegii lor Marius Foitoş şi Lavina Lefterache.

Prin urmare, C5-ul care va judeca dosarul în continuare este format din magistraţii: Marius Foitoş, Ioana Bogdan, Hermina Iancu, Lavina Lefterache şi Ioana Alina Ilie.

Claudiu Andrei Rus este soţul judecătoarei, tot de la Secţia penală a ICCJ, Alexandra Rus (fostă Paştiu), cea care a prezidat luni, 15 aprilie, completul din procesul lui Liviu Dragnea. Soţii Rus au fost cununaţi de două perechi de naşi, potrivit unui obicei din Ardeal: de către familia şefei Curţii de apel Timişoara, Erica Nistor, şi de către familia vicepreşedintelui Curţii de apel Bucureşti, Alina Ghica. Judecătoarea Nistor a candidat în tandem pentru un post de membru CSM cu judecătoarea Lia Savonea, însă a câștigat doar ultima dintre ele, potrivit surselor G4Media.ro. Ghica este considerată şi ea o apropiată a şefei CSM, Lia Savonea.

Judecătoarea Mirela Popescu a fost şefa Secţiei penale a Înaltei Curţi. A condus completurile care le-au condamnat pe Elena Udrea şi Alina Bica.

Marius Foitoş a fost procuror şi a instrumentat dosarul Mineriadei.

Ioana Bogdan a făcut parte din aşa-zisul complet negru, alături de judecătorul Ionuţ Matei, care l-a aruncat după gratii pe fostul premier PSD Adrian Năstase, pe vremea când magistraţii nu îndrăzneau să condamne politicieni de top. Bogdan a fost consiliera fostului şef DNA, Daniel Morar.

Lavina Lefterache este considerată în sistemul de justiţie drept unul dintre cei mai buni magistraţi din România. Alături de judecătoarele Lucia Rog şi Luciana Mera, ea a făcut parte din completul care, pe 15 aprilie, i-au achitat pe fostul şef al Fiscului Sorin Blejnar şi pe fostul şef al Vămilor, Viorel Comăniţă, deşi aceştia fuseseră condamnaţi la Curtea de apel Bucureşti (CAB) la câte 5 ani de detenţie cu executare. Completul a achitat-o şi pe Diana Nemeş, deşi aceasta primise 7 ani de detenţie la CAB. L-au condamnat, în schimb, la 7 ani de închisoare pe Radu Nemeş, soţul femeii. Soţii Nemeş au fost extrădaţi din SUA după ce FBI i-a prins că nu justificau averea ascunsă într-un buncăr (detalii aici).

Judecătoarea Hermina Iancu este cea care l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul Zambaccian pentru acuzația de luare de mită și l-a condamnat la 3 ani cu suspendare pentru acuzația de șantaj (dosar în care, la recurs, fostul premier a primit 4 ani cu executare). Ea a părăsit magistratura în 2012 și s-a făcut notar, însă în 2016 a revenit la ICCJ, la contencios, apoi la Penal.

Judecătoarea Ioana Alina Ilie a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Adrian Năstase în 2012. Alături de judecătoarele Lavinia Lefterache şi Ioana Bogdan, judecătoarea Ilie l-a achitat în primă instanţă pe fostul premier Victor Ponta. Ioana Alina Ilie a restituit şi dosarul Romgaz la DIICOT în urma erorilor procurorului de caz Gheorghe Şpaiuc.

Context. Fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, Dariu Vâlcov, a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

Decizia de condamnare a consilierului premierului Dăncilă a fost dată în februarie 2018, însă cele trei judecătoare au întârziat un an cu redactarea motivării sentinţei.

Darius Vâlcov, unul dintre creatorii programului de guvernare al PSD, a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată.

Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări, mai scrie Agerpres.

Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.

În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte – „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava”, „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina” şi „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti Olt şi Piatra Olt”.

Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie referitoare la atribuirea celor trei contracte, susţine DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion.

În consecinţă, Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei.

Conform DNA, Theodor Berna şi Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei.

Astfel, în baza acestei înţelegeri, în perioada ianuarie – martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranşe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii.

De asemenea, în perioada aprilie – decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranşe a câte 500.000 lei fiecare).

În plus, în perioada 2012 – 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.

DNA mai arată că acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care Vâlcov îl deţinea şi controla prin interpuşi.

Vâlcov mai este acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.

În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepţia sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăţi comerciale.