Cine sunt luptătorii străini care apără RD Congo de rebelii M23 și ce rol are asociația „Romanii care au activat în legiunea franceză” (DW)

Ofițerii militari europeni pensionați protejează provincia Kivu de Nord, bogată în resurse, de căderea în mâinile rebelilor M23 susținuți de Rwanda. Munca este bine plătită, dar soldații se confruntă cu un adversar bine înarmat, scrie DW.

Colonelul Romuald a servit în armata franceză timp de 36 de ani. Parașutistul a fost desfășurat anterior în Mali, Senegal, Togo, Afganistan și Kosovo. Ar putea să se bucure de pensie acasă, ca veteran, dar, în schimb, luptă în estul Republicii Democrate Congo.

Colonelul în retragere este responsabil de o misiune delicată în Goma, capitala provinciei Kivu de Nord, bogată în minerale. Din acest motiv, Romuald nu dorește ca numele său de familie să fie publicat. El conduce o echipă de 20 de membri ai companiei bulgare de securitate privată, Agemira.

Aceasta consiliază armata congoleză cu privire la modul de a combate miliția rebelă M23 și de a face ordine în rândurile sale. De asemenea, compania asigură întreținerea avioanelor și a dronelor, livrează o parte din proviziile soldaților și facilitează afacerile cu arme.

Reunirea foștilor camarazi

Majoritatea angajaților lui Romuald sunt camarazi pensionați din armata franceză. Guvernul congolez a contractat serviciile Agemira în urmă cu doi ani.

Cu un an înainte, M23 luase din nou armele în mâini. Potrivit experților Organizației Națiunilor Unite, gruparea rebelă este sprijinită de Rwanda vecină cu până la 4.000 de soldați și arme. M23 ocupă mari părți din provincia fertilă și bogată în resurse Kivu de Nord.

În plus față de Agemira, administrația președintelui Felix Tshisekedi a angajat și compania militară românească „Romanii care au activat în legiunea franceză” (RALF), care are aproximativ 800 de luptători.

Mulți dintre aceștia au servit în Legiunea Străină Franceză. Ei provin din România și Belarus. Soldații RALF formează un inel defensiv în jurul orașului Goma și al orașului Sake, de importanță strategică. Ei își spun „Romeos”.

După cum scria DW la începutul anului trecut, Horațiu Potra, supranumit și „locotenentul Henry”, era directorul general al grupului de mercenari români Asociația RALF. Site-ul web al asociației precizează că membrii se ocupă de antrenarea gărzilor de corp pentru VIP-uri, protecția „zonelor sensibile” precum minele din Africa sau antrenarea de forțe speciale și oferă investigații sau consultanță de securitate. Structura asociației reproduce codul strict al Legiunii Străine.

Horațiu Potra, șeful mercenarilor români din Africa și ai celor care îl păzesc pe Călin Georgescu, a fost plasat marți sub control judiciar. Procurorii ceruseră arestarea sa pentru 30 de zile. După perchezițiile de luni noapte care s-au prelungit și marți dimineață, procurorii au emis mandat de aducere pentru șeful mercenarilor români din Africa, pentru că ordonanța de reținere pentru 24 de ore expirase luni.

În cursul perchezițiilor procurorii au găsit 1,7 milioane de dolari în seifuri, au declarat surse judiciare pentru G4Media. Într-un alt serif, pe care oamenii legii nu l-au putut deschide la domiciliul lui Potra, fapt pentru care l-au dus la secția de poliție, au mai fost găsiți alți 500.000 de dolari.

Potra a avut numeroase ieșiri anti-occidentale, anti-Ucraina și pro-Rusia.

• Călin Georgescu, candidatul pro-rus cu discurs legionar la alegerile prezidențiale din 2024, ar fi refuzat paza SPP oferită în mod oficial după validarea candidaturii sale la președinție și a apărut însoțit de mai multe ori de angajați ai lui Horațiu Potra.
• Vezi aici un profil complet al lui Horațiu Potra.

Luptând pentru o cauză „nobilă”

Agemira și RALF se văd ca o echipă. „Luptăm pentru o cauză nobilă”, a declarat Romuald pentru DW.

Pentru el, este vorba de o cauză clară: Rwanda ocupă RD Congo încălcând dreptul internațional, furându-i materiile prime – de exemplu, din mina de coltan din Rubaya, la aproximativ 50 de kilometri vest de Goma – și forțând milioane de oameni să fugă.

„I-am spus soției mele că nu mă voi întoarce până când refugiații nu se vor putea întoarce acasă”, a declarat Romuald.

În februarie, el a anunțat cu încredere că ocupația M23 se va încheia până la sfârșitul anului 2024.

Dar acum, cu puțin timp înainte de sfârșitul anului, luptele continuă, chiar dacă oficial a existat o încetare a focului din august. Negocierile diplomatice dintre RD Congo și Rwanda nu au reușit până acum să aducă pacea.

Romuald recunoaște că a fost prea optimist. El citează superioritatea tehnică și disciplina mai bună a armatei rwandeze ca fiind motivul pentru care armata congoleză pierde teren.

Disciplina este un aspect la care partea congoleză trebuie să lucreze. În urmă cu câteva luni, numeroși luptători RALF au părăsit țara deoarece guvernul congolez nu le plătise salariile la timp.

Salarii mai mari decât ale soldaților congolezi

Potrivit colonelului în retragere, salariul străinilor variază între 5.000 și 6.000 de dolari (între 4.700 și 5.600 de euro) pe lună, în funcție de gradul lor.

„Este de multe ori mai mult decât cele câteva sute de dolari pe care le câștigă soldații congolezi”, a declarat Onesphore Sematumba, analist congolez la International Crisis Group din Nairobi. El consideră că tratamentul inegal al soldaților locali și străini este „un pic rasist”.

Ofițerii străini stau în hoteluri sau vile și se deplasează în vehicule militare noi, în timp ce soldații congolezi trebuie să meargă pe jos, a observat el. Acest tip de lucru stârnește invidie. Un ofițer de securitate din Agemira a recunoscut, de asemenea, acest lucru în timp ce se bucura de seară într-un restaurant de pe malul lacului Kivu.

Sematumba dă credit mercenarilor pentru apărarea Goma și Sake până acum. Dar a observat că aceștia nu pot opri înaintarea M23 în provincia rurală. „Acești oameni foarte bine plătiți nu fac cu adevărat diferența”.

Sematumba a făcut, de asemenea, aluzie la faptul că, pe lângă armata congoleză și mercenari, în conflictul actual din Congo sunt implicați și forța de menținere a păcii a ONU, Monusco, soldați ai Comunității de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC), unități din Burundi și militanți. De asemenea, au fost desfășurate temporar trupe din Comunitatea Africii de Est.

„Nu pentru bani”

Romuald susține că europenii nu sunt în RD Congo pentru bani. „Este meseria mea și este o aventură”, a explicat el.

Romuald se vede în primul rând ca un consultant. „Nu suntem mercenari”, a spus el. Angajații Agemira nici măcar nu poartă arme. Militarii RALF pot avea arme, dar ar lupta doar defensiv dacă Goma sau Sake ar fi atacate.

Mercenariatul este un delict penal în Europa. Romuald a declarat că serviciile secrete din Franța și România îi interoghează uneori pe militarii Agemira și RALF atunci când sunt în concediu de odihnă. „De îndată ce vom începe să ne comportăm ca mercenari, ne vor aresta”.

Practicile comerciale ale multor companii private de securitate nu sunt transparente. Human Rights Watch acuză Africa Corps (fostul Wagner Group) din Rusia și Academi (fostul Blackwater) din SUA de crime. „Ei nimicesc sate întregi”, a spus Romuald.

Până acum, activiștii pentru drepturile omului din Goma nu au avut nicio dovadă că Agemira sau RALF comit infracțiuni sau fac afaceri cu materii prime. „Contextul este diferit față de Wagner”, a explicat Sematumba.

Mercenarii din Congo nu sunt pe linia frontului sau în regiunile miniere. „Ei nu au ocazia să îi asimileze pe rebeli cu civilii și să îi ucidă”, a adăugat el.