Cine sunt silovarhii, elitele din jurul lui Putin mai influente și mai puternice decât oligarhii

Foști și actuali membri de rang înalt din serviciile de securitate de la Moscova, precum și directori executivi ai unora dintre cele mai importante companii de stat din Rusia – majoritatea cu trecut in KGB si FSB – sunt parte a unui cerc apropiat de președintele Vladimir Putin, influența lor depășind-o cu mult pe cea a faimoșilor oligarhilor, susțin analiști occidentali. Cunoscuți sub numele de „silovarhi,” aceștia formează coloana vertebrală a administrației lui Putin.

Un grup de elită

Guvernele Marii Britanii, Statelor Unite, Canadei și Uniunea Europeană au răspuns invadării Ucrainei impunând sancțiuni majore împotriva Rusiei, într-un efort internațional de a pedepsi regimul de la Kremlin pentru atacul său nejustificat.

Oficialii americani și occidentali au afirmat că sancțiunile sunt instrumente devastatoare de politică externă, care, alături de ajutoarele militare furnizate Ucrainei, exercită o presiune extraordinară asupra conducerii de la Moscova și a opiniei publice din Rusia. Unele dintre cele mai mediatizate pedepse au fost luate împotriva unor oameni de afaceri ruși, percepuți a fi în cercul apropiat al lui Putin.

O mare parte din sancțiunile occidentale i-au vizat pe acești oligarhi miliardari, despre care cancelariile străine susțin că îi înlesnesc liderului de la Kremlin accesul la resurse financiare masive și îl susțin astfel în campania sa războinică. De altfel, analiștii afirmă că cea mai mare parte a contramăsurilor economice ale Occidentului rămân îndreptate către elitele bogate și afacerile lor, chiar dacă acestea sunt în general bine izolate de economia globalizată.

Pe listele de sancțiuni ale Vestului se numără, printre alți miliardari ruși și membri ai familiilor acestora, Roman Abramovici, Alisher Usmanov, Oleg Deripaska, Arkady și Boris Rotenberg sau Igor Secin. Bunurile lor sunt acum confiscate, în contextul celor mai cuprinzătoare sancțiuni economice impuse în epoca modernă.

Analiștii susțin însă că, în afară de oligarhi, cercul de putere de la Kremlin cuprinde un alt grup, mult mai puternic și mai influent. Potrivit celor de la Business Insider, este vorba de silovarhi, o elită de afaceri apărută în anii 1990.

Silovarhul este un termen umbrelă inventat în 2006 de Daniel Treisman, profesor de științe politice la Universitatea din California, Los Angeles. Termenul combină cuvintele oligarh și siloviki. Acesta din urmă se traduce prin „oameni de forță” și cuprinde oficiali de frunte din serviciile de securitate și forțele de ordine de la Moscova.

În opinia lui Treisman, „oligarhii originali de la începutul anilor 1990 – cei care au supraviețuit – sunt o minoritate relativ redusă. Sunt mulți cei care au apărut după criza financiară din 1998.” În spațiul eliberat de oligarhii plecați, a apărut elita de afaceri a silovarhiilor.

Treisman susține că, spre deosebire de ceea ce se crede în general în Occident, oligarhii nu dețin o influență politică atât de mare la Kremlin. Silovarhii sunt mult mai puternici, a afirmat profesorul american.

Treisman a spus că la mijlocul anilor 2000, apropiații lui Putin, care erau în mare parte din serviciile de securitate, au început să se îmbogățească foarte mult. „Au beneficiat de contracte de stat. În parte, ei au folosit puterile date de agențiile de aplicare a legii (în care activau) pentru a intimida oameni de afaceri privați și pentru a le expropria companiile,” a afirmat analistul. Puterea lor e atât politică, cât și economică.

Hugo Crosthwaite, analist principal pentru Eurasia la firma de informații de securitate Dragonfly, a declarat că silovarhii fac, în esență, parte din cercul apropiat al lui Putin. În calitate de fost membru al KGB, cunoscut acum sub numele de Serviciul Federal de Securitate (FSB), președintele Putin însuși ar fi un silovarh, a afirmat analistul.

„Cred că punctul important ce trebuie precizat în legătură cu silovarhii este acela că ei fac parte din regimul președintelui Putin și nu sunt un grup separat în afară de acesta,” a adăugat Crosthwaite. „Silovarhii sunt în cele din urmă mai aproape de președinte decât sunt oligarhii.”

Cine sunt silovarhii?

Treisman și Coshwaite susțin că unii dintre cei mai cunoscuți solivarhi sunt directori generali și veterani ai temutului KGB. De exemplu, cei doi îl menționează pe Alexei Miller, despre care spun că, deși nu provine dintr-un mediu de securitate, este silovarh datorită poziției sale în cadrul furnizorului de energie Gazprom, unde este director executiv.

La rândul său, Igor Sechin este CEO-ul lui Rosneft, o companie petrolieră folosită ca unul dintre instrumentele geopolitice cheie ale lui Putin. La mijlocul anilor 1980, Sechin a servit ca translator militar în Mozambic și Angola. Astăzi, directorul Rosneft este considerat omul cu cea mai puternică influență din Rusia după Vladimir Putin și un apropiat al președintelui.

Un alt nume important ce aparține acestui grup de elită este cel al lui Vladimir Yakunin, un fost general care a activat ca președinte al Căilor Ferate Ruse și a lucrat anterior și în Ministerul Transporturilor. Potrvit lui Treisman, Yakunin – unul dintre ideologii grupului de solivarhi – a cerut legături mai strânse între națiunile slave și o renaștere a valorilor creștine ortodoxe.

Fiul fostului șef al FSB Nikolai Patrușev, căpitanul Andrei Patrușev din FSB, este un alt nume de pe lista solivarhilor. El a fost numit consilier personal al lui Sechin la Rosneft și este acum CEO-ul companiei Gazprom Neft.

De asemenea, pe lista lui Treisman a celor considerați silovarhi, datorită implicării lor anterioare sau actuale în forțele armate sau în serviciile de informații din Rusia, se mai află:

• Viktor Ivanov – fost președinte al Consiliului de Administrație pentru companiile Almaz-Antei și Aeroflot și fost director al serviciului federal rus de control al drogurilor. Ivanov a activat în KGB-ul sovietic și în continuatorul acestuia, FSB.
• Serghei Chemezov – director general al Rostec, este și el un fost spion. Chemezov a fost sancționat de SUA în 2014, din cauza rolului Rostec de furnizor pentru forțele ruse în timpul invadării Peninsulei Crimeea. Administrația de la Washington l-a sancționat acum din nou, de data aceasta împreună cu membrii familiei sale.
• Viktor Zubkov – președintele Consiliului de Sdministrație al Gazprom și fost prim-ministru. Un funcționar public de carieră.
• Serghei Ivanov – Putin l-a numit Reprezentant Prezidențial Special pentru Protecția Mediului, Ecologie și Transport. Ivanov este un fost ofițer de informații al KGB.
• Nikolai Tokarev – președintele companiei Transneft, fost agent KGB. Oligarhul și-a folosit poziția de la Transneft pentru a construi un imperiu de afaceri și imobiliar, care, se pare, include sponsorizarea unui palat extrem de elegant, despre care se spune că este folosit personal de către Putin. Tokarev a fost sancționat recent de SUA și UE.
• Mihail Fradkov – fost șef al Biroului de Informații Externe al Rusiei și fost prim-ministru, actual director al Institutului Rus de Studii Strategice și președinte al consiliului de administrație al Almaz-Antey. El a activat ca inginer translator pentru ambasada Uniunii Sovietice în India. Este acuzat de implementare directă a politicii criminale a conducerii de la Moscova.
• Rashid Nurgaliev – fost ministru de interne și secretar adjunct al Consiliului de Securitate. Nurgaliev este general de armată și a lucrat pentru FSB.
• Vladimir Kolokoltsev – ministru de interne și fost comisar de poliție la Moscova. Kolokoltsev este general-locotenent de poliție. Împreună cu alți silovarhi, membri ai Consiliului rus de Securitate Națională, a fost sancționat de Administrația Biden după invadarea Ucrainei.
• Viktor Cherkesov – director al serviciului federal antidrog, acesta are gradul de general-locotenent.

Mai puternici decât oligarhii

Experții occidentali care au studiat acest grup sunt de părere că influența și puterea pe care o au membrii săi sunt mult mai mari decât ale oligarhilor. Silovarhii controlează companii de stat cunoscute, atât prin funcțiile de conducere pe care le dețin, cât și prin prezența lor în consilii de supraveghere.

Potrivit lui Treisman, silovarhii consideră că misiunea lor este tocmai aceea de a rezolva problemele create de oligarhi, și anume: să restabilească respectul pentru aplicarea legii, să sporească puterile prezidențiale și „să curețe” mass-media și partidele politice de vocile critice la adresa guvernării.

Silovarhii se consideră protectori ai statului rus. „Când ne uităm la pozițiile generale pe care le ocupă, putem spune cu o oarecare încredere că au în mod clar o influență considerabilă în interiorul statului rus – și sistemul general în care persoană respectivă se află în frunte,” a declarat Crosthwaite.

Analistul a afirmat că sistemul pe care l-a construit Putin înseamnă că „proximitatea față de el este vitală pentru un individ pentru a-și proteja propriile interese ca membru al grupului de silovarhi.”

El a concluzionat descriind silovarhii drept „în esență, un grup foarte restrâns, un cerc mic de luare a deciziilor aflat în jurul președintelui și care este în cele din urmă sursă puterii.”

Analiștii cred că, în timp ce oligarhii ruși au fost cei vizați în primul rând de sancțiunile țărilor occidentale, figurile de elită din serviciile de securitatea din Rusia sunt la fel de puternice, dacă nu mai mult.

În aceste zile, cei mai importanți afaceriști din Rusia depind de Kremlin pentru a continua să facă bani, potrivit lui Treisman. Așadar, în ciuda impunerii de către țările occidentale a unor pachete de sancțiuni împotriva oligarhilor pentru a face presiuni pe Putin, „niciunul dintre ei nu este în măsură să facă presiuni asupra lui”, a afirmat Treisman. Ori, așa cum afirma Bill Bowder, șeful Magnitsky Global Justice Campaign, niciunul dintre oligarhi nu are curajul să i se opună lui Putin, de aceea ei îi rămân loiali, în ciuda sancțiuniilor internaționale care-i vizează.

Cu toată altă este situația silovarhilor – veterani ai serviciilor de securitate sau ai forțelor armate care domină atât politica, cât și marile afaceri din Rusia.

Silovarhii „pot apela la rețele de informații, procurori și forțe armate pentru a intimida sau expropria rivalii de afaceri,” a afirmat Treisman, care a adăugat că acest lucru diferă de puterile pe care le au oligarhii. Analistul susține de altfel că oligarhii au fost întotdeauna mai puțin puternici din punct de vedere politic decât credeau mulți, a spus Treisman.

„De fapt, aceasta a fost o imagine pe care ei au cultivat-o, dar au exagerat-o foarte mult. De la mijlocul anilor 2000, acei oligarhi care au supraviețuit au fost respectuoși față de Kremlin și au îndeplinit slujbe pentru Putin atunci când i-au fost solicitați – de exemplu, construind infrastructura pentru Jocurile Olimpice de la Soci.”

Potrivit lui Treisman, în timp ce mulți oligarchi au beneficiat de contracte de stat și de alte favoruri ale statului și mulți au avut influență și asupra oficialilor din domeniul aplicării legii și ai serviciilor de securitate aflați mai jos pe scară ierarhică, acestor miliardari nu li s-a permis să joace un rol politic de niciun fel fără permisiunea Kremlinului.

Spre deosebire de oligarchi, silovarhii sunt însă cei care formează coloana vertebrală a administrației președintelui Putin. Preluarea de către forțele de securitate a Consiliilor de Administrație din marile companii a ajuns de altfel să definească regimul actualului lider de la Kremlin, în tiump ce tentația lor de a folosi instrumentele și tehnicile serviciilor secrete predispune regimul către politici autoritare.

In urma cu cativa ani, expertii occidentali afirmau ca politica occidentală față de Rusia va trebui să recunoască aceste realități legate de silovarhi. Cea mai promițătoare cale către o democrație autentică în Rusia implică cooptarea liderilor silovarchi în lumea afacerilor internaționale, a afirmat atunci Treisman. Bineînțeles, situatia e acum modificata radical. Orice apropiere de cercut elitelor de la Kremlin va trebui initiata doar după încheierea războiului cu Ucraina și ridicarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei.

Surse: Business Insider, Science Direct, The Guardian

Sursa foto: Kremlin.ru