Cine va exploata nămolul de la Techirghiol și sarea de la Nireș în valoare de peste 400 de milioane de euro/ Licențele, date de omul lui Cîțu unor sponsori ai PNL sau unor firme cu conexiuni la PSD

Licențele de concesiune pentru exploatarea nămolului terapeutic din perimetrul Lacul Techirghiol Est, județul Constanța, și a zăcământului de sare gemă de la Nireș, județul Cluj, au fost aprobate direct de către președintele Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM), Daniel Grigoroiu-Norocel, în urma unor modificări la Legea minelor inițiate de deputatul PNL Florin Roman, nu prin Hotărâre de Guvern, cum era înainte de schimbarea legii în decembrie anul trecut. Vezi aici la punctele 11 și 12. Despre acest subiect a scris și publicația newsmaker.ro aici și aici.

Licența pentru explorarea nămolului de la Techirghiol a fost atribuită în 2016 firmei Formin SA din Caransebeș, județul Caraș-Severin, în urma unui concurs public de oferte. Doi ani mai târziu, firma a solicitat și licența de exploatare.

Licența pentru explorarea perimetrului de sare gemă Nireș din județul Cluj a fost acordată în 2014 firmei Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen SRL din București, de asemenea, în urma unei concurs de oferte. În 2017, firma a solicitat și licența de exploatare și s-a semnat contractul de negociere. Abia în 2019, licența a fost acordată. Mai rămânea să fie aprobată.

Anchetă la DNA. Potrivit unui raport al Consiliul Concurenței din 2018, contractul de concesiune nu a fost semnat și de reprezentanții ANRM, motivul invocat fiind neconformitatea procedurii de negociere. Potrivit unui raport al Corpului de Control al premierului Ludovic Orban de anul trecut, care viza anul 2019, licența a fost retrasă din circuitul de aprobare, invocându-se o anchetă DNA din pricina unor ”deficiențe în constituirea comisiei de negociere a licenței Nireș – sare gemă”.

Aprobate în acest an direct de președintele ANRM. Ca să intre în vigoare însă, licențele de concesiune pentru exploatare au fost aprobate în acest an, pe 6 iulie, direct de către președintele ANRM, Dan Grigoroiu-Norocel, după ce legea minelor a fost modificată. Inclusiv, licența pentru zăcământul de la Nireș, vizată de ancheta DNA.

Cine e președintele ANRM. Daniel Grigoroiu-Norocel a fost numit la șefia ANRM de premierul Florin Cîțu în aprilie 2021. Prim-ministrul l-a demis atunci pe Nicolae Turdean, șeful ANRM numit de premierul Ludovic Orban. Norocel este avocat, fost consilier al premierilor Călin Popescu Tăriceanu și Emil Boc și fost director general al Romtehnica.

Cine sunt firmele. Mizele financiare. Firma Formin SA din Caraș-Severin a sponsorizat PNL, potrivit unei investigații de presă făcute de jurnalistul G4media.ro Sorin Semeniuc. Unul dintre acționari este Vasile-Sebastian Albulescu, un prieten din copilărie al fostului premier PSD Sorin Grindeanu.

Potrivit unui studiu de fezabilitate realizat de firma Formin SA, în perimetrul de 800 de metri Techirghiol Est ar fi de exploatat, în cei 20 de ani de concesiune, 6.000 de metri cubi de nămol, cu o valoare de 2 milioane de euro. Potrivit legii minelor, redevența pentru nămolul terapeutic este de 5% din valoarea producției miniere. Adică, 100.000 de euro va primi statul de la Formin, dacă valoarea și cantitatea estimate de companie se adeveresc.

Firma Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen SRL din București este deținută de mai mulți acționari, persoane fizice și juridice, printre care un văr al lui Andrei Hrebenciuc, fiul fostului sforar PSD Viorel Hrebenciuc, aflat acum în pușcărie, și o asociată a omului de afaceri Mihai Rotaru, unul dintre finanțatorii echipei de fotbal Universitatea Craiova.

Perimetrul Nireș, de 3,24 kilometri pătrați, se află în comuna Mica, între localitățile Nireș și Unguraș, cam la 20 de kilometri de orașul Dej. Potrivit unei note de fundamentare întocmite de ANRM, valoarea de inventar a zăcământului – potrivit proiecțiilor privind evoluția prețului de vânzare – poate depăși 2,046 miliarde de lei, adică peste 414 de milioane de euro.

De altfel, potrivit unor documente publice ale ANRM, în cei 20 de ani de concesiune, firma Salzbergwerk ar putea exploata 13.765.900 de tone de sare gemă. Pe piața liberă, tona de sare gemă pentru deszăpezire (cea mai ieftină) valorează în jur de 200 de lei/tona, fără TVA, ceea ce la un calcul simplu înseamnă că sarea de la Nireș ar putea valora peste 2,7 miliarde de lei.

ANRM estimează că bugetul de stat va încasa aproape 14 milioane euro din redevențe în cei 20 de ani de concesiune. Potrivit legislației în vigoare, cota de redevență este de 1 euro pe tonă. În plus, concesionarul va plăti în fiecare an taxă pe activitatea minieră de exploatare, calculată la suprafața perimetrului, în valoare de 116.570 lei, adică aproape 23.000 de euro pe an, în total aproape 500.000 de euro în cei 20 de ani.

Prin urmare, la un calcul simplu, dacă în cei 20 de ani de exploatare, firma Salzbergwerk extrage sare de peste 414 de milioane de euro, plătește la stat taxe și redevențe de 14 milioane de euro.

Alte hopuri birocratice. După aprobarea licențelor de concesiune pentru exploatare, firmele Formin și Salzbergwerk mai trebuie să treacă câteva hopuri birocratice până la exploatarea propriu-zisă. Urmează aprobarea unor hotărâri de guvern pentru înscrierea zăcămintelor în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Apoi, firma Salzbergwerk a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului Cluj emiterea acordului de mediu.

Citește mai jos informația pe larg

Cum a aprobat direct șeful ANRM licența de exploatare a nămolului de la Techirghiol. Potrivit unui răspuns al ANRM pentru G4media.ro, licența de explorare a nămolului terapeutic de la Techirghiol a fost atribuită firmei Formin SA în 2016, în urma unui concurs public de ofertă. Apoi, firma a solicitat licența de exploatare.

Vezi răspunsul ANRM pentru G4media.ro aici

Ca să intre în vigoare, licența de exploatare trebuia aprobată de Guvern prin HG, potrivit legii minelor de până la data de 2 decembrie 2020.

Articolul 21 din forma veche a legii minelor:

”Licența se încheie în formă scrisă. Pentru explorare, licența intră în vigoare la data publicarii ordinului președintelui autorității competente de aprobare a acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I;

pentru exploatare, licența intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului de aprobare a acesteia”.

Legea minelor nr. 85/2003 a fost modificată însă prin legea 275/2020. Legea de modificare a fost inițiată de deputatul PNL Florin Roman și a fost semnată de alți 20 de parlamentari liberali. În 2017, Florin Roman a propus doar modificarea articolului 45 al legii minelor astfel încât 80% din redevențele din minerit să meargă la bugetele locale, nu doar la bugetul de stat.

La Camera Deputaților însă, în Comisiile pentru industrii și servicii și pentru mediu și echilibru ecologic, deputatul PNL Florin Roman a introdus un amendament potrivit căruia licențele de exploatare nu mai trebuie aprobate prin HG de către Guvern, ci direct de către președintele ANRM, cu excepția licențelor care vizează exploatarea aluminiului, minereurilor feroase, neferoase, nobile sau radioactive, a pământurilor rare și disperse, precum și a cărbunilor.

Deputatul PNL Florin Roman – vicepreședinte al Camerei deputaților și al PNL, lider al deputaților liberali și membru al echipei câștigătoare a lui Florin Cîțu – a explicat pentru G4media.ro de ce a modificat legea minelor astfel încât licențele de exploatare să fie aprobate direct de președintele ANRM, nu de către Guvern, prin HG. ”Amendamentul meu a fost susținut de ANRM și de către Ministerul Economiei. Așa a fost și în trecut și am dorit uniformizarea legii pentru că era un talmeș-balmeș. Oricum, președintele ANRM este numit de către Guvern”, a explicat deputatul Florin Roman.

Explicații cerute de liderul PNL Constanța

În iulie acest an, liderul PNL Constanța, Bogdan Huțucă, a declarat că va solicita Guvernului să verifice condițiile în care Agenția Națională pentru Resurse Minerale a aprobat licența de exploatare a nămolului terapeutic de la Techirghiol.

„Guvernele pesediste girate de Liviu Dragnea au început demersul de concesionare a unei părți din Lacul Techirghiol, motiv pentru care am fost rugat de specialiștii din județ, și nu numai, să intervin pentru a apăra această resursă balneoclimaterică unică.

De aceea, în timpul guvernărilor PSD am făcut patru interpelări către Guvern în care am atras atenția că se pregătește un act îngrozitor (…)

În momentul de față, nimeni nu știe dacă contractul stipulează faptul că nămolul de aici poate fi vândut, dacă poate fi împachetat, exportat sau folosit în produse cosmetice. Nu știm nici măcar cu ce tipuri de ambarcațiuni va fi extras (…)

Dacă acest nămol sapropelic, cu toate proprietățile sale terapeutice, nu va mai exista, turiștii vor înceta să mai vină aici. S-ar pierde astfel atât o sursă de sănătate unică, cât și mii de locuri de muncă legate de această industrie”, declara Huțucă în iulie 2021.

Cine e firma Formin SA

Formin SA este fosta Întreprindere de Explorări din Caransebeş, înființată în 1952 și privatizată după Revoluție, cu activitate în investigarea geologică şi lucrări miniere.

Potrivit platformei Confidas, acum, Formin SA este deținută de Răzvan-Constantin-Robert Teișanu, cu peste 50 %, și de Vasile-Sebastian Albulescu, cu peste 49%. Potrivit documentelor companiei publicate în Monitorul oficial, în 2018, în locul lui Teișanu era Ioan Gheorghe Varga, din Cluj-Napoca.

Sponsor al PNL

Potrivit unei anchete de presă realizate pentru G4media.ro de jurnalistul Sorin Semeniuc, PNL a transmis către Monitorul Oficial faptul că unul dintre donatorii partidului în 2020 a fost firma Formin SA din Caransebeș. Aceasta a virat 24.000 de lei filialei PNL din Timișoara, pe data de 20 octombrie 2020.

Abonată la contracte publice

Potrivit SEAP (platforma de achiziții publice), numai în ultimii 2 ani, Formin SA a câștigat, singură sau în asociere cu alte firme, contracte în valoare de aproape 4 milioane de euro cu Primăria Timișoara, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Agenția Națională pentru Locuințe și Societatea Națională a Apelor Române.

Cine sunt acționarii

Vasile-Sebastian Albulescu este prieten din copilărie și fost asociat al ex-premierului PSD, Sorin Grindeanu. ”Da, suntem prieteni de la 3 ani. Ba mai mult, sunt nașul celor două fete ale sale. Am fost asociați într-o firmă până prin 2001, care nu mai există. Nu am de ce să mă ascund, eu nu am fost implicat cu nimic în aprobarea licențelor pentru firmele sale”, a declarat Grindeanu pentru G4media.ro.

Proprietarul celui mai luxos boutique hotel din România

Vasile-Sebastian Albulescu este acționar în mai multe firme din domeniul mineritului și exploatării resurselor minerale. Prin firmele A.V. Investments SRL și Star Telefonica SRL, Albulescu este proprietarul Palatului Suter din București, considerat cel mai luxos boutique hotel din România.

Asociat și cu unul dintre acționarii viitorului producător privat de sare de la Nireș

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Vasile Sebastian Albulescu este asociat în firma Ipsum Grup SRL din Sectorul 5, București, cu omul de afaceri clujean Beniamin-Ioan Timari.

Acesta este mic acționar (0,0625%), prin firma Concrete DLX SRL, la viitorul producător privat de sare de la Nireș, județul Cluj, compania Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen SRL din București.

Această firmă românească cu nume german a primit aprobare din partea președintelui ANRM, Daniel Grigoroiu-Norocel, pentru licența de exploatare a zăcământului de sare de la Nireș, județul Cluj, în aceeași zi ca firma Formin SA.

Printre acționarii de la Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen SRL se numără și Ionuț Bogdan Niță, cu aproape 39%. Acesta este văr și partener de afaceri cu Andrei Hrebenciuc, fiul fostului sforar PSD Viorel Hrebenciuc. Potrivit unui rechizitoriu DNA dintr-un dosar penal legat de Poșta Română, Niță a fost reprezentantul unui off-shore din Panama controlat de Viorel Hrebenciuc.

Un alt acționar interesant, cu 10%, este Elena Alina Ștefănescu (fostă Buf-Ștefănescu), prin firma DKM Development SRL din Sectorul 1, Bucureşti. Elena Alina Buf-Ștefănescu este asociată în cadrul unor firme de energie cu Mihai Rotaru, patronul clubului de fotbal CS Universitatea Craiova, poreclită ”Craiolguța”, după numele primarului PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu. Rotaru este și unul dintre samsarii de drepturi litigioase, cu o despăgubire de 44 de milioane de euro, primită între 2008 și 2011.

Alți asociați la compania Salzbergwerk, cu câte 25,5% fiecare, sunt firme controlate de soții Radu, cunoscuți mai degrabă drept patronii de la librăriile Diverta, și de Horia Ciorcilă, fondator și președinte al Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.

Asociat cu un partener de afaceri al lui Ginel, finul baronului PSD de Neamț, Ionel Arsene

În firma Zagra Mining SRL, Vasile-Sebastian Albulescu este asociat cu Vast Resources PLC cu sediul la Londra, administrată de Andrew Richard Prelea, fiul fostului consul onorific al României în Australia, George Prelea.

Până în aprilie 2020, asociat în Zagra Mining a fost însă și Mavgo Holding din comuna Tașca, județul Neamț. Albulescu a cumpărat pachetul de 25% din acțiuni al Mavgo Holding la Zagra Mining și acum deține 50% din companie, alături de Andrew Richard Prelea.

Potrivit SEAP, firma Mavgo Holding este unul dintre partenerii de afaceri ai companiei Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi (fosta Aqua Parc) din Roznov, județul Neamț, deținută de tatăl lui Gheorghe Vlasie, zis Ginel, aflat într-o relație de rudenie cu Ionel Arsene, președintele PSD al CJ Neamț, care i-a botezat un copil. De altfel, patronul din acte al Mavgo Holding, Florin Dumitru Pavel, a fost acționar la o firmă administrată de Vlasie.

În 2019, presa semnala faptul că principalul obiectiv al firmei Zagra Mining ar fi fost exploatarea minei de grafit de la Baia de fier. Pe atunci, președinte al Agenției de Resurse Minerale era Gigi Dragomir, considerat omul impus la șefia ANRM de către șeful CJ Neamț, Ionel Arsene.

Cine este fostul acționar de la Formin SA, Ioan-Gheorghe Varga, zis Neluțu Varga

Este unul dintre finanțatorii echipei de fotbal CFR Cluj, campioana României.

Varga a fost judecat în dosarul Retrocedărilor de păduri, alături de fostul sforar PSD, Viorel Hrebenciuc. A fost achitat, iar Secția specială nu a formulat apel așa că decizia de achitare a lui Varga a devenit definitivă. Procesul a continuat cu privire la ceilalți inculpați care au formulat apel așa că, în rejudecare, pe 22 iulie 2021, Viorel Hrebenciuc a primit, din nou, 2 ani de închisoare cu executare, însă decizia nu este definitivă. Între timp, Hrebenciuc a ajuns în pușcărie, însă în alt dosar, Giga TV.

Sponsor al PSD

Potrivit anchetei de presă realizate de jurnalistul Sorin Semeniuc, o persoană cu numele Ioan Gheorghe Varga apare și în situația finanțărilor primite de PSD de anul trecut.

Pe 26 noiembrie 2020, acesta a împrumutat PSD – Sediul Central cu 445.000 de lei, termenul scadent fiind 6 martie 2021, după momentul la care partidului i s-au decontat de către Autoritatea Electorală Permanentă sumele cheltuite în campaniile de anul trecut și, astfel, a putut restitui banii.

PSD și Autoritatea Electorală Permanentă au refuzat să precizeze dacă finanțatorul formațiunii politice este unul și același cu clujeanul, Ioan Gheorghe Varga, motivul invocat fiind GDPR.

Varga este considerat de presa clujeană un apropiat al liderului PSD, Vasile Dîncu. În noiembrie anul trecut, Dîncu a negat acuzațiile lansate de Mitică Dragomir și alți oameni din lumea fotbalului potrivit cărora ar fi adevăratul patron de la CFR Cluj. ”Nu am legături cu CFR Cluj, nu sunt patron, nu am nicio funcție administrativă (…) sunt doar fan al echipei CFR Cluj”, a precizat Dâncu.

Foto deschidere: Plaja Minerva de la Techirghiol; Sursa: statiuneatechirghiol.ro

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.