Cine va fi pedepsit pentru civilii uciși în conflictul Israel-Hamas? Câteva explicații privind legile crimelor de război

Procurorul Curții Penale Internaționale a declarat vineri că a primit o cerere comună din partea a cinci țări – Africa de Sud, Bangladesh, Bolivia, Comore și Djibouti – pentru a investiga situația din teritoriile palestiniene, în contextul în care mii de civili palestinieni au murit în urma operațiunilor militare israeliene, declanșate după atacul brutal al organizației teroriste Hamas împotriva țintelor civile și militare din sudul Israelului la 7 octombrie. Experții legali afirmă că războiul dintre cele două părți cade sub incidența unui sistem internațional de justiție complex care a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, o mare parte din el având ca scop protejarea civililor.

Acțiune comună

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI) a declarat vineri că a primit o cerere comună din partea a cinci țări pentru a investiga situația din teritoriile palestiniene. Karim Kahn a spus că sesizarea a venit din partea guvernelor din Africa de Sud, Bangladesh, Bolivia, Comore și Djibouti. Africa de Sud a precizat că cererea a fost făcută “pentru a se asigura că CPI acordă o atenție urgentă situației grave din Palestina.”

Reuters a precizat că CPI are deja o anchetă în derulare cu privire la “situația din statul Palestina” pentru presupusele crime de război și crime împotriva umanității comise începând cu 13 iunie 2014. Ancheta a început în 2021.

Când a fost anunțată investigația din urmă cu doi ani, predecesorul lui Khan a spus că CPI examinează acuzațiile de crime de război comise în timpul ostilităților din 2014 din Gaza de către forțele israeliene, Hamas și alte grupuri armate palestiniene.

Agenția de presă a reamintit că, luna trecută, Kahn a declarat că biroul său are jurisdicție atât asupra atacului Hamas împotriva Israelului de la începutul lunii octombrie, cât și asupra oricăror crime comise ca parte a răspunsului Israelului, inclusiv bombardamentele din Fâșia Gaza. Cu alte cuvinte, teritoriile palestiniene, inclusiv Fâșia Gaza, intră sub jurisdicția CPI, ceea ce înseamnă că instanța are autoritatea de a urmări penal Hamas, gruparea militantă palestiniană care conduce Gaza.

“Dacă există dovezi că palestinienii, fie că sunt Hamas sau Brigăzi Al Quds sau aripa armată a Hamas sau orice altă persoană sau orice alt resortisant al oricărui alt stat parte, au comis crime – da, avem jurisdicție indiferent unde (acest crime) ar fi fost comise, inclusiv pe teritoriul Israelului,” a declarat procurorul Khan.

Pentru că o anchetă este deja în curs, cererea de vineri va avea un impact practic limitat, au afirmat experții.

Într-o declarație, procurorul CPI a declarat că până acum “a strâns un volum semnificativ de informații și probe” cu privire la crimele din teritoriile palestiniene și, de asemenea, la crimele comise de palestinieni în conflictul actual.

Reuters a reamintit că Israelul nu este membru al curții internaționale și nu îi recunoaște jurisdicția. Potrivit statutului său, CPI poate investiga cetățenii statelor nemembre în anumite circumstanțe, inclusiv atunci când se presupune că au fost comise infracțiuni pe teritoriile statelor membre. Teritoriile palestiniene sunt listate printre membrii CPI din 2015.

CPI acuză indivizi pentru presupusă conduită criminală atunci când cele 124 de state membre ale sale nu doresc sau nu sunt capabile să-i pună sub urmărire. Multe dintre marile puteri ale lumii nu sunt membre, inclusiv China, Statele Unite, Rusia, India și Egipt. Chiar dacă CPI ar emite mandate de arestare în actualul conflict israeliano-palestinian, instanța nu are forță de poliție și s-ar baza pe statele membre pentru a face arestări.

Acuzații grave

Conflictul actual dintre Israel și Hamas a intrat deja în a doua lună. Războiul a început după ce organizația palestiniană – considerată o mișcare teroristă de Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie sau Canada – a lansat un asalt surpriză împotriva teritoriului israelian, chiar în ziua în care se marca sărbătoarea evreiască Simchat Tora. În fazele inițiale ale atacului, gruparea teroristă a lansat mii de rachete Qassam și drone în încercarea de a copleși sistemul de apărare antirachetă și a masca incursiunea militanților săi pe teritoriul israelian. Potrivit experților, valul inițial de atacuri cu rachete din partea Hamas a fost mai mare decât orice s-a văzut în amintirea recentă în conflictele militare repetate dintre Israel și Hamas.

Gruparea militantă palestiniană a trimis apoi mai mult de 2.000 de luptători în Israel în cea mai mare escaladare a conflictului dintre cele două părți din ultimele decenii. Folosind parapante, bărci, motociclete și alte vehicule, teroriștii s-au infiltrat în Israel cu un singur scop aparent: uciderea și răpirea israelienilor, militari și civili deopotrivă.

Sub acoperirea miilor de rachete lansate, militanții grupării teroriste au reușit să penetreze bariera puternic fortificată dintre cele două tabere. Mai mult de 1.200 de israelieni au fost uciși și alte peste 4.500 răniți în atacul coordonat lansat de Hamas, în timp ce alte zeci de israelieni și cetățeni străini au fost luați ostatici de teroriștii palestinieni, probabil pentru a-i schimba la un moment dat cu prizonieri palestinieni deținuți în închisorile israeliene.

În acest moment, forțele israeliene sunt prezente în Gaza, unde se lupta cu teroristii palestinieni. Liderii israelieni s-au angajat să lanseze actuala operațiune terestră, cunoscută sub numele de Operațiunea Swords of Iron, pentru a eradica gruparea Hamas.

Pe lângă palestinienii morți și răniți în urma bombardamentelor pe care Israelul le-a lansat ca represalii, peste un milion de oameni – jumătate din populația Fâșiei Gaza – au fost strămutați. Potrivit Ministerului Sănătății al Hamas, ale cărui informații nu pot fi verificate din surse independente, mai mult de 13.000 de civili palestinieni au fost uciși și peste 30.000 răniți în atacurile israeliene în Fâșia Gaza, în timp ce Autoritatea Palestiniană, care se află la putere în Cisiordania, a raportat 210 palestinieni morți și alți peste 2.400 răniți după 7 octombrie.

Războiul dintre Israel și militanții palestinieni a provocat așadar un număr mare de morți civili. Potrivit Reuters, conflictul cade sub incidența unui sistem internațional de justiție complex care a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, în mare parte menit să protejeze civilii. Chiar dacă statele spun că acționează în legitimă apărare, regulile internaționale privind conflictele armate se aplică tuturor participanților la un război.

Ce legi reglementează conflictul?

Regulile acceptate la nivel internațional privind conflictele armate au apărut din Convențiile de la Geneva din 1949, care au fost ratificate de toate statele membre ale Națiunilor Unite și completate cu hotărâri ale tribunalelor internaționale pentru crime de război.

Tratatele se referă la tratamentul civililor, soldaților și prizonierilor de război într-un sistem cunoscut în mod colectiv sub numele de “Legea conflictelor armate” sau “Dreptul umanitar internațional.” Tratatele se aplică atât forțelor guvernamentale, cât și grupurilor armate organizate, nestatale, care ar include militanții Hamas.

Primele instanțe care ar trebui să judece presupusele crime de război sunt jurisdicțiile locale, în acest caz instanțele din Israel și Teritoriile Palestiniene.

Dacă presupușii autori palestinieni ai atrocităților comise în Israel și presupușii autori ai crimelor din teritoriile palestiniene nu sunt aduși în fața justiției la domiciliu, Curtea Penală Internațională de la Haga este singurul organ juridic internațional capabil să aducă acuzații.

Instanțele naționale pot aplica așa-numita jurisdicție universală în cazurile de crime de război, dar aceasta ar avea un domeniu limitat.

Statutul de la Roma îi conferă CPI autoritatea legală de a investiga presupusele crime de pe teritoriul membrilor săi sau ale resortisanților acestora, atunci când autoritățile naționale “nu doresc sau nu pot” să facă acest lucru.

Așa cum am precizat anterior, biroul procurorului CPI a confirmat că mandatul său se aplică potențialelor crime comise în conflictul actual, adăugând că anchetatorii săi continuă să culeagă informații.

Reamintim că Curtea Penală Internațională, tribunal permanent pentru crime de război, s-a deschis la Haga în 2002. CPI are jurisdicție asupra crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului în cele 123 de state membre ale sale sau comise de cetățenii săi.

Cu un buget și personal limitat, procurorii CPI investighează deja 17 cazuri, de la Ucraina și Afganistan până la Sudan și Myanmar. Bugetul CPI a alocat puțin sub un milion de euro pentru investigații în teritoriile palestiniene pentru 2023 și caută resurse suplimentare.

Ce spun Convențiile de la Geneva?

Convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale ale acestora sunt tratate internaționale care conțin cele mai importante reguli care limitează barbaritatea războiului. Acestea îi protejează pe cei care nu iau parte la lupte (civili, medici, asistenți) și pe cei care nu mai pot lupta (soldați răniți, bolnavi, trupe naufragiate, prizonieri de război).

Convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale ale acestora se află în centrul dreptului internațional umanitar, corpul dreptului internațional care reglementează desfășurarea conflictelor armate și urmărește să-i limiteze efectele.

Scopul lor principal este de a proteja civilii în timp de război. Conform legilor conflictelor armate, combatanții includ membri ai forțelor armate de stat, ai forțelor militare și de voluntari și ai grupurilor armate nestatale.

Țintirea directă a civililor sau a obiectelor civile este interzisă. Atacarea intenționată a personalului și a materialelor implicate în asistența umanitară este o crimă de război separată, atâta timp cât cei care furnizează ajutorul umanitar sunt civili.

Un asediu poate fi considerat o crimă de război dacă vizează civili, mai degrabă decât un mijloc legitim de a submina capacitățile militare ale unei forțe precum Hamas, sau dacă este considerat a fi disproporționat.

Reamintim că președintele american Joe Biden a declarat că Israelul are dreptul și datoria de a răspunde atacului Hamas, adăugând că el și premierul israelian Benjamin Netanyahu au discutat “cum democrațiile precum Israelul și Statele Unite sunt mai puternice și mai sigure atunci când acționăm în conformitate cu statul de drept.”

De partea sa, procurorul Karim Khan de la CPI a avertizat armata israeliană că va trebui să demonstreze că “orice atac care afectează civili nevinovați sau obiecte protejate” precum spitale, biserici, școli sau moschei trebuie să fie făcut în conformitate cu legile conflictelor armate.

Conform acestor legi, obiectele civile pot deveni ținte militare legitime dacă sunt folosite pentru a contribui efectiv la acțiunile militare.

“Responsabilitatea de a dovedi că statutul de protecție este pierdut revine celor care trag cu arma, proiectilul sau racheta în cauză,” a declarat Khan.

Israelul spune că luptătorii Hamas folosesc cartierele rezidențiale ca acoperire și clădirile civile pentru a ascunde posturile de comandă și armamentul.

Dacă un combatant atacă o țintă militară legitimă, atacul trebuie să fie proporțional, ceea ce înseamnă că nu trebuie să ducă la pierderi excesive de vieți în rândul civililor sau la deteriorarea unor bunuri civile.

Convențiile de la Geneva și hotărârile ulterioare ale tribunalelor internaționale arată că “porționalitatea nu este un joc de numere în care bilanțul victimelor civile de o parte poate fi comparat cu cealaltă, ci mai degrabă acest număr de victime ar trebui să fie proporțional cu avantajul militar direct și concret așteptat de la acel atac specific.”

Ce acte încalcă legea crimelor de război?

Human Rights Watch a citat drept posibile crime de război țintirea deliberată a civililor de către militanții Hamas, atacurile fără discriminare cu rachete și luarea de civili ca ostatici, precum și bombardamentele israeliene în Gaza, care au ucis peste 13.000 de palestinieni, inclusiv mii de copii, conform cifrelor autorităților sanitare din Gaza.

Luarea de ostatici, uciderea și tortura sunt interzise în mod explicit prin Convențiile de la Geneva, au afirmat experții, în timp ce răspunsul Israelului – inclusiv prin bombardamentele aeriene în enclavă – ar putea face, de asemenea, obiectul unei investigații privind crimele de război. După atacul teroriștilor palestinieni din 7 octombrie, Israelul a asediat Gaza, unde locuiesc 2,3 milioane de oameni, și a lansat cea mai puternică campanie de bombardamente din istoria de 75 de ani a conflictului israeliano-palestinian, distrugând cartiere întregi. Forțele terestre israeliene au intrat apoi în Gaza cu scopul declarat de a anihila Hamas, care conduce teritoriul.

“Uciderile deliberate de civili, luarea de ostatici și pedepsele colective sunt crime odioase care nu au nicio justificare,” a declarat Omar Shakir, directorul Human Rights Watch pentru Israel și Palestina.

La rândul său, Nick Kaufman de la CPI, un avocat al apărării israelian născut în Marea Britanie, a citat uciderea de către militanții Hamas a sute de paricipanti la un festival de dans și a civililor din mai multe kibuțuri din apropierea graniței cu Gaza ca presupuse cazuri de crime de război.

Poate fi un spital o țintă militară?

Israelul a fost criticat de unele guverne și organizații pentru că vizează instituțiile medicale din Gaza, inclusiv principalul spital Al-Shifa din orașul Gaza. Guvernul de la Ierusalim a acuzat de multă vreme Hamas că a înființat centre de comandă și control sub unitățile medicale, în efortul de a evita atacurile aeriene.

Hamas neagă acest lucru, însă israelienii afirmă că au găsit sub Al-Shifa un tunel folosit de teroriștii Hamas, că unii dintre ostaticii răpiți în octombrie au fost duși la unitatea medicală și că Noa Marciano, una dintre prizonierele israeliene luate de Hamas, a fost ucisă în centrul medical.

Organizația Mondială a Sănătății a declarat că, începând cu 15 noiembrie, 152 de atacuri asupra infrastructurii de sănătate au fost confirmate în Gaza.

Există multe exemple de atacuri asupra unităților de sănătate din zonele de conflict în ultimele decenii, din Ucraina și Afganistan până în Yemen și Siria, dar cea mai recentă jurisprudență datează de la procesele care tratează războaiele balcanice din anii 1990, a precizat Reuters.

Avocata canadiană Carolyn Edgerton, care a lucrat la mai multe cazuri la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, a declarat că, deși nu au examinat în mod specific atacurile din spitale, jurisprudența a subliniat necesitatea echilibrării principiilor necesității militare și umanității.

“Atacarea spitalelor și a altor unități medicale este interzisă în conformitate cu prima Convenție de la Geneva, iar această protecție se extinde asupra răniților și bolnavilor, personalului acelor unități și ambulanțelor. Și această protecție nu se termină decât dacă acele unități sunt folosite de o tabără din conflict să comită un act… dăunător inamicului,” a spus ea.

Definirea a ceea ce este “dăunător pentru inamic” este în sine punctul central al unei bătălii legale în desfășurare. A determina dacă protecția unui spital este compromisă este un exercițiu bazat pe dovezi, a spus Edgerton.

Chiar dacă se stabilește că o unitate medicală a devenit o țintă militară, Israelul trebuie să se întrebe dacă daunele colaterale previzibile ar fi excesive în raport cu avantajul militar, a declarat avocata.

Ce spune legea despre scuturile umane?

Israelul a acuzat Hamas pentru moartea civililor în Gaza, spunând că organizația teroristă folosește palestinienii din Gaza ca scuturi umane și ascunde arme și centre de comandă în spitale și zone rezidențiale.

Dreptul internațional umanitar interzice utilizarea scuturilor umane și este considerată o încălcare gravă a Convențiilor de la Geneva.

Presupusa prezență a scuturilor umane nu înseamnă automat că un site nu poate fi o țintă militară legitimă. Totuși, orice atac asupra unui astfel de site trebuie cântărit în raport cu principiul proporționalității, luând în considerare numărul victimelor civile în comparație cu avantajul militar așteptat.

Surse: Reuters, BBC, ABC News, New York Times, Washington Post, ICRC