Ciolacu și Meleșcanu au atacat la CCR bugetul pe anul viitor înainte ca proiectul să fie adoptat prin procedura angajării răspunderii în Parlament

Președinții Parlamentului, Marcel Ciolacu și Teodor Meleșcanu, au atacat la Curtea Constituțională bugetul de stat și pe cel al asigurărilor sociale pe anul viitor, înainte ca cele două proiecte să fie adoptate prin procedura angajării răspunderii în Parlament, potrivit unui comunicat transmis de CCR.

Deși premierul Ludovic Orban a prezentat în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului principalele coordonate ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale, procedura nu se încheiase în momentul depuneriii sesizărilor la Curte deoarece nu fuseseră centralizate toate amendamentele aprobate de guvern, iar ședința Legislativului a fost suspendată în așteptarea acestora.

Comunicatul Curții Constituționale:

În ziua de 23 decembrie 2019, ora 18:00, Curtea Constituțională, în baza art.146 lit.e) din Constituția României, republicată, a fost sesizată cu:

1. Cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre Guvernul României și Parlamentul României cu privire la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, formulate de către Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților;

2. Cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre Guvernul României și Parlamentul României cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2020, formulate de către Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților.

Conform procedurii prevăzute de art.35 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a stabilit termenul de 10 ianuarie 2020 pentru ca părțile aflate în conflict să își exprime, în scris, punctul de vedere asupra conținutului conflictelor și a eventualelor căi de soluționare a acestora.

Termenul pentru ședința de judecată va fi stabilit la o dată ulterioară, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(2) din Legea nr.47/1992.

Marcel Ciolacu a anunțat, anterior începerii ședinței de plen a Parlamentului că, alături de omologul său de la Senat, Teodor Meleșcanu, va contesta la Curtea Constituțională (CCR) adoptarea de către Guvernul Orban a bugetului pe 2020 fără dezbatere.

Acesta a precizat că este fără precedent în Europa ca un buget să fie adoptat fără dezbatere parlamentară, menționând că de la Ceaușescu nu și-a permis nimeni în România așa ceva.

„Bugetul de stat, deoarece a fost asumare a răspunderii de către Guvernul României şi de către Orban, va fi atacat astăzi de către mine şi de către preşedintele Senatului ca şi conflict constituţional, la CCR (…). Nu există precedent în Europa ca un guvern democratic să vină cu un buget fără să fie dezbateri în Parlament. De la Ceauşescu, România nu a mai cunoscut aşa ceva, de 30 de ani. Chiar dacă nu vom reuşi să stopăm acest buget, cu certitudine, dacă decizia ne va fi favorabilă, vom stopa ca altcineva în viitor să facă acest lucru. Cu alte cuvinte, Ludovic Orban va intra în istorie ca primul prim ministru care şi-a permis acest lucru, nu numai din România, ci din Europa democratică”, a spus Ciolacu.

El a adăugat că în data de 30 decembrie va depune sesizare pe OUG 114.

„Efectele ordonanţei vor fi suspendate până ce CCR va da o decizie”, a spus Ciolacu.

Preşedintele interimar al PSD a declarat că social-democraţii nu exclud depunerea unei moţiuni de cenzură, în cazul în care şi alte formaţiuni se vor alătura acestui demers.

„S-au discutat toate variantele. Nu excludem varianta de moţiune în trei zile, în cazul în care şi alte formaţiuni politice vor dori să se alăture demersului nostru”, a arătat el într-o declaraţie de presă susţinută la finalul şedinţei Comitetului Executiv al PSD.

Premierul Ludovic Orban a anunțat luni în plenul Parlamentul, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii guvernului pe bugetul pe anul viitor, că acesta a fost construit pe o creștere economică de 4,1%, o rată a inflației de 3,1% și un curs mediu de 4,75 lei pentru un euro. El a avertizat că finanțarea europeană se va reduce drastic și a subliniat că bugetele Educației și Sănătății cresc.

Anterior, șeful guvernului a declarat, la angajarea răspunderii pe modificarea OUG 114 și a altor acte normative, că a renunțat la plafonarea sporurilor pentru bugetari la 25% din salariul minim, precizând că acestea vor rămâne la nivelul actual: 15% din salariul fiecărui angajat.

Orban a anunțat și prorogarea cu un an a intrării în vigoare a pensiilor speciale pentru aleșii locali, la solicitarea USR, dar și introducerea interdicției de a cumula salariul la stat cu pensia, cu excepția profesorilor din mediul preuniversitar și a însoțitorilor persoanelor cu handicat (amendament Pro România), dar și a unor angajați din companii precum CFR Marfă. De asemenea, vor putea să cumuleze pensia cu salariul angajații de la Școala Superioară de Aviație Civilă și cei de la Academia Română, ”unde foarte mulți angajați sunt pensionari”, potrivit premierului.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: VIDEO Orban, la angajarea răspunderii pe buget: Creștere economică de 4,1%, rata inflației de 3,1%, cursul de schimb de 4,75 lei pentru un euro / Sporurile rămân la fel, 15% din salariu / Se interzice cumulul pensiei cu salariul, cu câteva excepții, printre care profesorii / Se amână pensiile speciale pentru primari