Cioloş, despre candidatura lui Iohannis la NATO: Pentru România e un lucru bun. Sper să convingă mulţi lideri / Eu aş fi vrut să-l văd atât de bătăios şi de agresiv pozitiv atunci când a fost vorba de Schengen

Pentru România e un lucru bun că un lider se poziţionează şi încearcă să speculeze un sentiment că zona aceasta de Europă de Est trebuie să fie mai bine reprezentată la nivel european, a declarat miercuri, la Strasbourg, eurodeputatul Dacian Cioloş, care a adăugat că i-ar fi plăcut să-l vadă pe preşedintele Klaus Iohannis mai bătăios şi când a fost vorba de aderarea la Schengen, transmite Agerpres.

„Pentru România e un lucru bun că un lider din România se poziţionează şi încearcă să speculeze un sentiment că zona aceasta de Europă de Est trebuie să fie mai bine reprezentată la nivel european, pentru că lucrul ăsta îl simte multă lume. Eu am fost un preşedinte al unui grup politic cheie din Parlament European şi eram la masă cu un preşedinte de grup politic din vest şi cu unul din sud şi a contat foarte mult echilibrul acesta regional între noi în acest trio PPE, S&D şi Renew în majoritatea politică din Parlament. Şi eu am avut susţinere de multe ori de la politicieni din est şi din PPE, şi din S&D sau din alte grupuri politice, atunci când era vorba de interesul acestei zone din Europa”, a declarat Cioloş într-un briefing pentru jurnalişti români.

„Eu aş fi vrut să-l văd pe preşedintele Iohannis atât de bătăios şi de agresiv pozitiv atunci când a fost vorba de Schengen. Şi am spus-o de acum un an, un an şi jumătate, că trebuie ieşit la înaintare în mod proactiv, pus piciorul în prag, aşa cum încearcă să o facă acum, dar de ce n-a făcut-o pentru Schengen, când putea să obţină nişte rezultate pentru România şi i-ar fi şi întărit credibilitatea pentru astfel de negocieri?”, s-a întrebat eurodeputatul Renew.

El şi-a exprimat speranţa că Iohannis va avea capacitatea să convingă cât mai mulţi lideri să-i susţină candidatura, „nu doar pe Viktor Orban şi colegii şi vecinii din Bulgaria şi Turcia”.

Cioloş susţine că trebuie convinse statele membre NATO mari pentru a susţine candidatura preşedintelui român, respectiv să se poarte discuţii cu Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania sau Canada.

„E bine că o face deja cineva din România, sper că a avut deja discuţii preliminare. Eu înţeleg foarte bine că sunt lucruri care nu pot fi făcute publice atunci când eşti într-un proces de negociere şi cred că toţi cei care pot să susţină cauza României trebuie să o facă în momentul acesta”, a pledat fostul premier român.

El spune totuşi că preşedintele pleacă în această bătălie „slăbit la nivel naţional, întrucât credibilitatea politică internă e una la un nivel destul de scăzut”.

Cioloş a mai afirmat că înainte de a avea un contracandidat, Mark Rutte a arătat că nu e măsură să-şi atragă susţinerea din partea tuturor statelor membre NATO, „pentru că dacă ar fi făcut asta n-ar mai fi fost situaţia asta în care să fie nevoie de un contracandidat”.

Deşi este clar că Rutte se bucură de o susţinere majoritară, atrage atenţia Cioloş, acum, când există un contracandidat, rămâne de văzut dacă ţările care şi-au afirmat sprijinul şi-l vor menţine.

„S-ar putea deci să-l convingă Rutte pe preşedintele Iohannis să se retragă, eu ştiu, mai încolo, pentru altceva. S-ar putea, invers, să-l convingă preşedintele Iohannis şi cu alţii pe Rutte să se retragă. S-ar putea, când doi se ceartă, să câştige un al treilea pentru că ştiţi că la NATO să iau deciziile prin consens, mai ales o astfel de decizie. Deci sunt multe lucruri care sunt pe masă şi procesul de fapt abia acum începe”, a opinat el.

Cioloş a mai spus că, din punctul său de vedere, analiza privind numirea unui secretar general al NATO se va face într-un context mai larg.

„Acum am avut ţară din Europa, dar care nu e în Uniunea Europeană, care a avut secretarul general. După părerea mea aproape 100% acum viitorul secretar general NATO va fi dintre statele membre din Uniunea Europeană. Deci în mod practic devine un fel de top job la nivel european, care va fi analizat într-un cadru mai larg”, a mai afirmat Cioloş.

El a spus că poziţia va face parte dintr-un tablou de negociere care mai include, pe lângă posturile de preşedinţi ai Comisiei, Consiliului şi Parlamentului, şi cele de preşedinţi ai Băncii Centrale Europene, Băncii Europene de Investiţii, poziţia de Înalt Reprezentant şi cea de comisar pentru apărare şi nu în ultimul rând cea de coordonator al zonei euro pentru ECOFIN.