Ciucă: Datorăm dreptatea eroilor din Decembrie 1989, dar şi tuturor disidenţilor şi victimelor regimului comunist

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia marcării a 33 de ani de la începutul Revoluţiei Române, în care a evidenţiat că atât eroilor şi martirilor din Decembrie 1989, cât şi tuturor disidenţilor şi victimelor regimului comunist li se datorează nu doar valorizarea sacrificiului lor suprem prin apărarea idealurilor în care au crezut cu toată puterea, ci şi dreptatea, „care se lasă aşteptată de prea mult timp”, relatează Agerpres.

„România democrată de astăzi nu ar fi fost posibilă fără sacrificiul suprem din Decembrie 1989, atunci când românii au dovedit că dorinţa de a fi liberi nu poate fi oprită nici de gloanţe, nici de tancuri. Timişoara a fost primul oraş eliberat de teroarea comunistă, iar curajul timişorenilor i-a inspirat şi mobilizat şi pe românii din celelalte oraşe împovărate de dictatură. După aproape jumătate de secol, regimul comunist ilegitim şi criminal era înfrânt, iar valorile şi principiile democratice restabilite, însă preţul plătit a fost unul uriaş”, a subliniat Ciucă.

Şeful Executivului a adăugat că un deziderat al generaţiilor prezente este de a aduce în faţa Justiţiei pe cei responsabili de crimele şi abuzurile regimului comunist.

„Le datorăm eroilor şi martirilor din Decembrie 1989, dar şi tuturor disidenţilor anticomunişti şi victimelor regimului comunist nu doar valorizarea sacrificiului lor suprem prin apărarea idealurilor în care au crezut cu toată puterea, ci şi dreptatea, care se lasă aşteptată de prea mult timp. Cei responsabili de crimele şi abuzurile regimului comunist, de reprimarea violentă a Revoluţiei Române din Decembrie 1989 trebuie aduşi în faţa Justiţiei, pentru că doar aşa trecutul poate fi asumat. Fiecare zi care se pierde fără a realiza acest deziderat e o pângărire a suferinţelor victimelor comunismului şi a sacrificiului lor”, a remarcat premierul.

Totodată, el a punctat importanţa ce trebuie acordată educaţiei în spiritul adevărului şi al valorilor fundamentale în rândul tinerilor.

„Avem datoria să ne asigurăm că transmitem generaţiilor viitoare esenţa acestei lupte împotriva comunismului. Tinerii trebuie să cunoască adevărul, să ştie ce a presupus perioada întunecată a totalitarismelor şi să înţeleagă faptul că doar democraţia, statul de drept, valorile europene reprezintă garanţia unui viitor stabil. Să fie conştienţi că dictatura nu poate fi niciodată o soluţie, indiferent de crizele pe care societatea le parcurge. Educaţia în spiritul adevărului şi al valorilor fundamentale reprezintă cheia consolidării valorilor noastre democratice”, a mai transmis Nicolae Ciucă.

El a reiterat angajamentul „ferm” al Guvernului pentru apărarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a democraţiei şi statului de drept, onorând neîncetat sacrificiul pentru libertate.

Context. În august 2022, Parchetul General l-a trimis în judecată pe fostul președinte Ion Iliescu în Dosarul Revoluției din 1989, potrivit rechizitoriului făcut public de procurori. Iliescu e acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel ca și Gelu Voican Voiculescu – fost vicepremier apropiat de Iliescu, și generalul Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare.

Este a doua încercare a Parchetului General de a trimite în instanță Dosarul Revoluției. Precedenta tentativă a fost invalidată de judecători, care au retrimis dosarul la parchet.

Ion Iliescu are 92 de ani.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în 2021, ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații sunt nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.