„Ciupercile magice” pot reduce suferința pacienților care primesc îngrijiri paliative? UE finanțează un studiu pentru a afla acest lucru

Studiul urmărește să afle dacă ciupercile halucinogene, cunoscute și sub denumirea de „ciuperci magice” pot ajuta la tratarea depresiei și a anxietății cauzate de bolile incurabile. Cercetătorii europeni au început să lucreze la un studiu clinic privind utilizarea psihedelicelor în cazul pacienților aflați în îngrijire paliativă, transmite Euronews.

Studiul va investiga dacă psilocibina, un compus care se găsește în „ciupercile magice”, este sigură și eficientă în ameliorarea tulburărilor psihologice în cazul persoanelor care suferă de una dintre cele patru boli avansate.

Este pentru prima dată când UE finanțează un studiu privind terapia asistată cu psihedelice.

Potrivit Centrului medical universitar olandez Groningen (UMCG), care coordonează studiul, blocul european a alocat peste 6,5 milioane de euro pentru acest proiect, denumit PsyPal.

Clinici din Olanda, Cehia, Danemarca și Portugalia vor trata peste 100 de pacienți în cadrul cercetării.

Fiecare centru se va concentra asupra uneia dintre următoarele afecțiuni: boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), scleroza multiplă (SM), scleroza laterală amiotrofică (SLA) și boala Parkinson atipică (APD).

„Toate cele patru boli sunt incurabile și modifică profund viața, ducând la pierderea autonomiei și la o suferință psihologică severă. Studiile indică faptul că simptomele depresiei și anxietății afectează între 34% și 80% dintre persoanele care suferă de aceste afecțiuni”, a precizat UMCG într-un comunicat.

Cum ar putea calma ciupercile suferința psihologică

Când iei „ciuperci magice”, după un timp ai ceea ce medicii numesc o „experiență psihedelică”, a declarat pentru Euronews Albino Maia, psihiatrul responsabil de partea portugheză a PsyPal.

Elementul cel mai caracteristic al unui astfel de episod este „o anumită pierdere a percepției limitelor dintre tine și mediul înconjurător, ceea ce uneori se numește «dizolvarea ego-ului». Poți simți, de exemplu, că exiști în continuitate cu un obiect sau cu o altă persoană”, a explicat el.

De asemenea, s-ar putea să vedeți lucrurile diferit, chiar să vedeți lucruri care nu există. Așadar, este o experiență senzorială, iar în unele cazuri, oamenii o descriu ca fiind „mistică sau chiar religioasă”, a declarat psihiatrul.

Potrivit lui Albino Maia, în urmă cu câteva decenii, într-un context informal (nu în cadrul unui studiu clinic), persoanele care sufereau de o boală fizică gravă și care, din această cauză, sufereau de depresie, anxietate sau chiar de tulburări legate de consumul de substanțe, au declarat că se simțeau mai bine din punct de vedere emoțional după o experiență psihedelică.

„Au avut o experiență care le-a oferit o perspectivă diferită asupra lumii și au fost altfel după aceea”, a spus el. Atunci, psihedelicele au stârnit interes în ceea ce privește potențialul lor terapeutic.

Așa că medicii și-au suflecat mânecile și au efectuat mai multe studii, în special pe pacienți care se confruntau cu cancer în fază terminală. Rezultatele pozitive au motivat actualul studiu clinic finanțat de UE, care lărgește domeniul de aplicare prin „examinarea îngrijirii paliative în afara contextului oncologic”, a explicat Maia.

Ce se va întâmpla mai exact în timpul studiului clinic?

Cercetătorii se află acum în faza de pregătire: reunirea tuturor resurselor științifice și umane și asigurarea faptului că toate procedurile sunt aprobate de organismele care reglementează studiile clinice.

Potrivit lui Albino Maia, ei intenționează să înceapă studiul propriu-zis la începutul anului 2025 și să îl desfășoare timp de doi ani, perioadă în care pacienții vor lua pastila de psilocibină de două ori: „mai întâi la o doză mai mică și apoi o vor crește până la ceea ce se consideră a fi doza terapeutică”, conform studiilor anterioare.

Va exista un grup de control care va lua un placebo în loc de pastila de psilocibină propriu-zisă. Toți pacienții vor primi psihoterapie în timpul studiului, iar rezultatele sunt așteptate să apară în 2027.

La acest studiu participă 19 organizații europene din nouă țări.