CJ Harghita şi mai multe victime ale atacurilor de urs reclamă la CNCD caracterul discriminatoriu al acordării despăgubirilor / „Viaţa omului este de nepreţuit şi nu putem să ne întoarcem în Evul Mediu, când viaţa oamenilor a depins de venit sau statutul social”

Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, împreună cu mai multe victime ale atacurilor de urs şi cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală, vor depune o sesizare la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în care reclamă caracterul discriminatoriu al prevederilor legale privind modul de calcul în acordarea despăgubirilor, transmite Agerpres.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că modificările legislative privind acordarea de compensanţii victimelor atacurilor de urs sunt dicriminatorii, motiv pentru care se fac demersuri ca aceia care au avut de suferit să primească despăgubiri corecte, care să nu depindă de veniturile realizate de aceştia.

„Viaţa omului este de nepreţuit şi nu putem să ne întoarcem în Evul Mediu, când viaţa oamenilor a depins de venit sau statutul social. Şi eu cred că valoarea vieţii fiecărui om, chiar dacă are zece diplome sau este zilier, este nepreţuită şi ar trebui să fie de acelaşi fel. De aceea, noi am făcut mai multe propuneri de modificare legislativă, dar nu am fost ascultaţi de Ministerul Mediului, şi prin proces, s-a cerut şi aşteptăm decizia Curţii Constituţionale. Dar ce putem să facem, împreună cu victimele depunem o petiţie la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, pe această tematică, astfel încât să fie o decizie a CNCD şi birocraţii care pregătesc astfel de acte normative să aibă o barieră ca să facă o astfel de nedreptate”, a declarat Borboly.

Acesta a punctat faptul că, în anul 2022, împreună cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală s-a reuşit identificarea a aproximativ 40 de victime ale atacurilor de urs şi s-a încheiat un contract cu Cabinetul de Avocatură Szasz Ferencz, din Miercurea-Ciuc, prin care 21 de victime au fost reprezentate în instanţă, în procese împotriva Ministerului Mediului, privind obţinerea unor compensanţii financiare.

Prezent la conferinţa de presă, avocatul a punctat faptul că modificările repetate ale legislaţiei sunt, în acest moment, defavorabile victimelor, iar statul minimalizează răspunderea pe care o are în aceste cazuri.

Acesta a arătat că din cele 21 de cauze reprezentate de cabinetul de avocatură, cinci au intrat sub incidenţa Legii 406/2006 care era în favoarea victimelor, fiind obţinute despăgubiri substanţiale, în timp ce 16 cauze au căzut sub incidenţa Legii 13/2020 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi care modifică în mod substanţial modul de acordare a despăgubirilor.

Avocatul Szasz Ferencz a menţionat că, din cele 16 cauze care intră sub incidenţa legii noi, una a fost judecată definitiv, iar un bărbat care a fost rănit grav de urs şi a avut nevoie de 95 de zile de îngrijiri medicale, a primit, iniţial, la Tribunalul Harghita, instanţa de fond, o despăgubire de 95.000 Euro, pentru ca la Curtea de Apel Târgu Mureş cuantumul despăgubirilor să se reducă la aproximativ 6.600 lei, în baza prevederilor noii legi.

Acesta a menţionat că, după ce a văzut această practică, a invocat pentru toate cauzele aflate pe rol excepţia de neconstituţionalitate a art.13, alin.1 din Legea 13/2020, fiind aşteptată decizia Curţii Constituţionale a României.

„Aici este o problemă de neconstituţionalitate, spun eu, pentru că acele criterii care sunt stabilite prin acest articol controversat sunt criterii pentru stabilirea beneficiului nerealizat (…) Deci, acest articol 13, indice 1, din păcate a minimalizat posibilitatea de a beneficia de o despăgubire corectă în raport cu prejudiciul suferit şi are un efect bine determinat de a pune la adăpost bugetul consolidat al Ministerului (Mediului – n.red.) şi de a minimaliza, din punct de vedere al întinderii, despăgubirile pentru prejudiciul suferit. Aici este o discriminare pentru că criteriile de stabilire a întinderii prejudiciului sunt raportate la salariul avut în plată (…) în momentul în care a avut loc atacul de urs. Este o discriminare pentru că, raportat la normele constituţionale, toţi suntem egali în faţa legii. Nu putem accepta ca o persoană care face parte din pătura socială high, cum se spune, să ia despăgubiri de 100 de ori mai mult decât, de exemplu, o persoană care în momentul atacului de urs nu a avut loc de muncă, nu a avut salariu şi se calculează (despăgubirea – n.red.), în acest caz, raportat la venitul minim pe economie. Deci, clar că este o discriminare între persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică. (…) Este o discriminare, pentru aceste motive (…) am invocat excepţie de neconstituţionalitate. S-au admis excepţiile de neconstituţionalitate în faţa instanţelor unde s-au invocat, în sensul de a sesiza Curtea Constituţională. Bineînţeles, Curtea Constituţională va analiza pe fond excepţia şi se va pronunţa. Dar eu sper că Curtea Constituţională va stabili caracterul neconstituţional al acestui text de lege şi, indiferent că vorbim de o persoană cu un venit mare sau vorbim de o persoană fără loc de muncă, va beneficia de aceeaşi despăgubire raportat la leziuni identice”, a explicat avocatul Szasz Ferencz.

Potrivit informaţiilor furnizate de Consiliul Judeţean Harghita, în perioada 2013-2024, instituţia a formulat şi transmis către Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii 17 propuneri de modificări legislative privind daunele provocate de vânat în agricultură, dar şi legate de despăgubirile pentru atacurile asupra oamenilor, a formulat un pachet de 16 propuneri în domeniul convieţuirii dintre oameni şi carnivorele mari, a organizat peste 15 întâlniri profesionale locale şi pe teren, a prezentat problema în cadrul a 13 evenimente locale şi internaţionale, judeţul Harghita fiind ales pentru a doua oară pentru a găzdui Platforma pentru carnivorele mari în Europa.

Totodată, pentru prevenirea pagubelor, în perioada 2019-2024, Consiliul Judeţean Harghita a alocat aproape 290.000 lei, din Fondul aflat la dispoziţia instituţiei, din cota de 6 % din impozitul pe venit, pentru şase localităţi, din care în mare parte s-au achiziţionat arme cu tranchilizante, containere rezistente la urşi, cuşti de transport pentru urşi, garduri electrice şi o capcană de tip container pentru urşi.

Reprezentanţii CJ Harghita au mai menţionat că, începând cu anul 2015, în judeţ au fost atacaţi de urs 120 de oameni. AGERPRES / (A, AS – autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă)