Clădirea din Oradea în care a locuit Eva Heyman, fetiţa victimă a Holocaustului, a fost reabilitată. Va găzdui cursuri de educație pentru elevi

Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului aduce în atenţia publică şi soarta Evei Heyman, fetiţa de 13 ani victimă a lagărului de exterminare, în amintirea căreia a fost reabilitată clădirea de patrimoniu arhitectural în care a locuit şi pentru a marca ziua sa de naştere, 13 februarie, se vor derula activităţi de educaţie muzeală pentru elevi sub genericul „Cine a fost Eva Heyman?”, transmite Agerpres.

Clădirea din centrul istoric al oraşului Oradea, din strada Aurel Lazăr nr. 3, în care a trăit Eva Heyman, şi-a recăpătat de curând frumuseţea de altă dată, prin Programul multianual al primăriei de reabilitare a faţadelor clădirilor din „Ansamblul Urban – Centrul Istoric Oradea”. În decembrie 2024 s-au înlăturat schelele de pe clădire, un imobil în formă de U, cu acces prin gang, parter şi două etaje, reprezentativ pentru arhitectura eclectic orădeană.

La solicitarea proprietarilor, Fundaţia de Protejare a Monumentelor Istorice din Bihor a iniţiat procedura de clasare a clădirii ca monument istoric.

Clădirea a fost inclusă în Programul multianual de reabilitare datorită valorii sale arhitecturale, dar şi datorită pietonalizării şi modernizării recente a străzii Aurel Lazăr prin fonduri europene.

Lucrările de reabilitare au cuprins faţada exterioară, faţadele din curtea interioară, s-a refăcut acoperişul, s-a schimbat învelitoarea şi s-au reabilitat elementele de şarpantă. Totodată, a fost recondiţionată tâmplăria din lemn, ornamentele din piatră au fost curăţate, iar celelalte ornamente de pe faţada clădirii au fost tencuite şi vopsite conform proiectului.

De asemenea, au fost îndepărtate cablurile de pe clădire, iar instalaţiile electrice şi alte tipuri de instalaţii funcţionale au fost îngropate în patul de cablu practicat în zidărie. Glafurile din tablă zincată au fost recondiţionate.

Potrivit Primăriei Oradea, lucrările au fost executate de S.C. Vitan Exim S.R.L., iar valoarea contractului de lucrări este de 900.549,83 lei (fără TVA).

Programul de reabilitare a faţadelor a fost demarat de Primăria Oradea în anul 2014 prin Fundaţia de Protejare a Monumentelor Istorice (Oradea Heritage). Proiectele de reabilitare din cadrul acestui program se realizează sub coordonarea Direcţiei Arhitect Şef, iar supervizarea lucrărilor este asigurată de Direcţia Patrimoniu Imobiliar din cadrul Primăriei Oradea, cu dirigenţia de şantier a Fundaţiei de Protejare a Monumentelor Istorice.

Clădirea în stil eclectic cu detalii neorenascentiste a fost construită în anii 1927-1928, denumirea originală a imobilului fiind „Casa Heyman”. Proiectantul edificiului a fost arhitectul Adalbert Heyman (Bela Heyman), comanditar fiind Luiza Heyman (mama arhitectului), constructorul fiind necunoscut.

În 1910, terenul şi construcţiile aparţineau Luizei Heyman, văduva lui Iosif Heyman, mama arhitectului Adalbert Heyman. Până în 1944, în afara proprietarei din acte, au mai locuit aici, la etajul 2 (conform istoricului Mircea Paşca – „Arhitecţi uitaţi din Oradea interbelică”), şi Eva Heyman (fiica arhitectului Adalbert Heyman) împreună cu mama sa, Agnes Racz.

Eva Heyman, născută în 13 februarie 1931, Oradea, a trăit doar 13 ani şi opt luni. Fetiţa, asemănător Annei Frank, a scris un scurt jurnal în ghetoul din Oradea, înainte de a fi deportată în lagărul de concentrare de la Auschwitz, unde, în 17 octombrie 1944 a devenit o victimă a Holocaustului.

Din jurnalul ei şi din alte surse, aflăm că, în 1944, au fost deportaţi în Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau: Bela Heyman, Agnes Racz-Heyman, Eva Heyman, Luiza Heyman-Veiszlovits, Emil Veiszlovits şi Lili Moldovan-Heyman.

În apropierea zilei de naştere a celei care a fost Eva Heyman, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea a anunţat organizarea unei activităţi de educaţie muzeală intitulată „Cine a fost Eva Heyman?”, adresată elevilor din ciclul gimnazial şi liceal. Activităţile vor fi susţinute de muzeografa Diana Iancu şi se vor desfăşura, în perioada 10 -14 februarie 2025, de la ora 11, la secţia Muzeul Oraşului Oradea, în Cetate, pe durata unei ore.

Participanţii vor descoperi, prin lectură, film şi artă, cine a fost Eva Heyman şi realităţile din Oradea, din anul 1944. Se vor citi fragmente din jurnalul scris de Eva Heyman, „Am trăit atât de puţin”, jurnal publicat în anul 1947, de către mama Evei, Agnes Racz, cu titlul ‘Eva, fata mea’. Apoi se va viziona filmul despre Eva Heyman, realizat de Asociaţia „Tikvah”, regie şi ilustraţie muzicală: Jim Andrews, producători: Mariana-Emilia Teszler şi Maia Teszler. Aceeaşi asociaţie, în anul 2015, a înălţat Memorialul Eva Heyman. Monumentul a fost realizat de artista britanică Flor Kent şi este amplasat în Parcul Nicolae Bălcescu, locul de unde, în lunile mai – iunie 1944, au pornit „trenurile morţii”. Monumentul a fost ridicat în amintirea tuturor copiilor evrei deportaţi din Oradea şi Bihor care au murit în lagărele naziste.

Pentru cei interesaţi, linkul filmului de 16 minute este acesta: https://www.tikvah.ro/ro/

„În 1933, părinţii ei s-au despărţit, iar Eva a fost crescută de bunici, farmacistul Rezso˜ Racz şi soţia sa, Iren. Eva a fost o copilă crescută în tumultul celui de-al Doilea Război Mondial, când orice rău putea fi şi mai rău. A trăit cu teamă, printre ştiri îngrozitoare cu privire la cei dragi! A fost o copilă asupra căreia s-au răsfrânt măsurile antievreieşti, silită să poarte semnul distinctiv steaua galbenă, a fost închisă în ghetou, deportată în lagărul de la Auschwitz. Eva a fost atât de puternică încât şi în lagărul morţii a reuşit să supravieţuiască până în octombrie 1944. Începând cu data de 13 februarie 1944, ziua aniversării ei, Eva îşi înşiră gândurile într-un jurnal, care se încheie brusc la 30 mai 1944. Din primele pagini ale jurnalului aflăm că Evei îi plăcea să facă sport, să citească, să patineze, îi plăceau căpşunii cu frişcă. Visa să devină fotoreporter! Sunt puţine însemnările de acest fel! Locul lor a fost luat de mărturii cutremurătoare, de strigăte disperate: ‘Vreau să rămân în viaţă cu orice preţ’; ‘Eu nu vreau să mor, deoarece abia am trăit’, ‘Nu vreau să mor, eu vreau să trăiesc!’, scria fetiţa în jurnalul ei”, a declarat, pentru AGERPRES, muzeografa Diana Iancu.

Prezentarea despre Eva Heyman va fi urmată de vizitarea expoziţiei „Arta Memoriei. Leon Alex”, un grafician vizionar ce ilustrează o lume de coşmar, antievreiască, cu aproape un deceniu înaintea Holocaustului.