Clădirile cu bulină roșie, veșnica problemă nerezolvată a Capitalei: Peste 2.400 de clădiri cu risc seismic, doar 30 au fost consolidate

De fiecare dată când are loc un cutremur în ţara noastră sau în proximitatea ei, aşa cum a fost cel de luni din Turcia, în România reapare tema rezistenței la cutremur a clădirilor vechi. Și asta din cauza faptului că Bucureştiul are cele mai multe clădiri vulnerabile care, în cazul unui seism major, ar înregistra cele mai multe victime omeneşti şi pagube materiale.

Discuția e alimentată de statisticile vehiculate de autorităţi. Potrivit acestora, în ultimii 30 de ani, ar fi fost consolidate doar 30 de clădiri cu risc seismic în București.

Și asta în conditiile in care Capitala are peste 2.400 de imobile încadrate intr-o clasa cu risc seismic. În clasa I de risc seismic sunt 362 de imobile, în clasa II – 373 imobile, în clasa III – 116 imobile şi 1.542 încadrate în categorii de urgență. Cu toate acestea, procesul consolidării înaintează cu paşi de melc, iar viitorul nu sună prea promiţător.

„Din 2018 au fost începute 10 şantiere. Din cele 10 şantiere, unul a fost preluat efectiv şi proprietarii remutaţi, trei sunt în curs de preluare şi se va întâmpla luna aceasta, februarie-martie, restul de şase sunt în proces de finalizare. De asemenea mai avem încă două şantiere începute anul trecut şi probabil că unul dintre ele se va finaliza anul acesta. Dacă ne raportăm la ce alte imobile urmează să intre, anul acesta vor începe şantierele pentru două lucrări mari şi cinci imobile mai mici”, a declarat pentru TVR, Răzvan Munteanu, directorul Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din subordinea Primăriei Generale.

Din cauza fricii că oricând se poate întâmpla o tragedie, mulţi proprietari care locuiesc în clădirile încadrate într-o clasă cu risc seismic au ales să se mute şi să-şi închirieze locuinţele.

„Îmi tremură picioarele, dar nu am ce să fac. Cu cine să vorbesc? Sunt bătrână şi bolnavă. Proprietarii de la mine de la scară au case şi au pe unde sta. Toţi şi-au băgat chiriaşi în această clădire”, a declarat pentru G4Media.ro o locatară care trăieşte de peste 30 de ani într-un imobil încadrat în clasa I de risc seismic de pe strada Brezoianu.

Inginerii specializaţi în cutremure spun că în cazul unui seism asemător celui din 1977, pagubele ar fi catastrofale.

„Clădirile care cumva sunt în picioare şi nu au fost dărâmate de cutremur în 1977, au fost vulnerabilizate şi lăsate nereparate 46 de ani. Pe lângă ele s-au mai adăugat nişte clădiri care sunt şi ele vulnerabile. În 1977 am avut 1.500 de victime şi 30 şi ceva de colapsuri de clădiri. Cred că dacă s-ar repeta 1977 acum, nu poate spera nimeni la mai puţin de 50 de clădiri prăbuşite în Bucureşti şi nu poate spera nimeni la mai puţin de 3.000-4.000 de victime. Un lucru relevat şi de exerciţiul seismic din 2018-2019 în care s-au raportat 4.000 şi ceva de victime”, este de părere Matei Sumbasacu, fondatorul Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise.

Însuşi Prefectul Capitalei Toni Greblă admite că problema a fost şi este tratată cu superficialitate de către responsabili:

„După două trei săptămâni, după o lună de zile, aceste preocupări, aceste gânduri, aceste angajamente pe care le luăm sunt băgate la sertar si ne amintim de ele fie la bilanţuri, fie in momentul in care, Doamne fereste, se întâmplă un evenimnet nedorit.”

În prezent, consolidarea clădirilor cu risc seismic poate fi finanțată integral atât de la buget, cât și prin PNRR, după înscrierea în platforma digitală specifică, a anunţat luna trecută Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Proiectele vor putea fi depuse până la 20 februarie, în această sesiune de finanțare, urmând ca de la 1 august platforma să fie deschisă permanent. De la 3 ianuarie au fost depuse 235 de cereri pentru consolidarea unor blocuri de locuințe și clădiri publice, în valoare totală de 4,29 miliarde lei.