Clarificări din partea Ministerului Justiției, privind procedura judiciară în cazul omului de afaceri Dragoș Săvulescu pentru care instanța elenă a respins cererea de extrădare

G4Media a relatat despre decizia Curții de Apel a Mării Egee din Syros prin care s-a respins extrădarea fugarului Dragoş Săvulescu în România, acesta fiind lăsat să plece în Italia, la Milano.

Informația a fost lansată chiar de Dragoş Săvulescu, prin intermediul unui comunicat de presă transmis de un „purtător de cuvânt”.

În acest context, Ministerul Justiției din România a transmis o serie de lămuriri privind stadiul procedurilor judiciare în cazul lui Săvulescu, cetățean condamnat penal în România. Mai precis, Ministerul  respinge ferm acuzațiile „injuste și nefondate” apărute în spațiul public, cum că ar fi încălcat procedurile privind solicitarea de extrădare, cum s-ar fi întâmplat și în alte spețe ale unuor fugari condamnați în România.

Informarea transmisă de Ministerul de Justiție

„Instanța din Republica Elenă a respins miercuri, 08.09.2021, cererea de predare a persoanei condamante SĂVULESCU EMIL-DRAGOȘ, arestat provizoriu la data de 9 august 2021, în vederea executării mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel București, în baza unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.

Informarea oficială este transmisă de către autoritățile competente elene autorității judiciare române emitente (Curtea de Apel București) în conformitate cu dispozițiile articolului 22 din Decizia-cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre.

Ministerul Justiției nu deține o informare oficială în acest sens. Instanța din statul de executare are obligația de a informa autoritatea judiciară emitentă și nu autoritatea administrativă.

Reamintim diferența fundamentală dintre instituția extrădării și cea a mandatului european de arestare, în sensul că, în cadrul acestei ultime proceduri, cererile de predare se soluționează prin contactul direct dintre autoritățile judiciare.

Facem precizarea că, în cadrul procedurilor judiciare de predare în baza mandatelor europene de arestare, Ministerul Justiției acționează în conformitate cu competențele legale atribuite prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare (legea care transpune Decizia cadru 2002/584/JAI). Art. 86 alin. 4 din Legea 302/2004 prevede că Ministerul Justiției, în calitatea sa de autoritate centrală:

a) primește mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene și îl transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în cazul în care persoana solicitată nu a fost localizată, ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reușește să transmită mandatul european de arestare direct autorității judiciare române primitoare;

b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorității judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiției;

c) ține evidența mandatelor europene de arestare emise sau primite de autoritățile judiciare române, în scopuri statistice;

d) îndeplinește orice altă atribuție stabilită prin lege menită a asista și sprijini autoritățile judiciare române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.

Ministerul Justiției respinge ferm acuzațiile injuste și nefondate apărute în spațiul public, întrucât atât în această speță, cât și în orice altă procedură privind mandatul european de arestare Ministerul Justiției respectă cu strictețe atribuțiile și limitele sale conferinte prin lege, atât pe cea națională, cât și din perspectiva instrumentelor comunitare aplicabile.”

sursa foto: Facebook/Dragos Savulescu