Clotilde Armand, către guverul Orban: Putem să condiționăm acordul pentru bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani, care acum se negociază/ Ce propune europarlamentarul USR

Europarlamentarul USR, Clotilde Armand, susține, într-un comunicat, că guvernul Orban, șeful statului și europarlamentarii trebuie să-și coordoneze acțiunile în negocierea bugetului multianual al UE, care se negociază în această perioadă la Bruxelles.

Armand explică faptul că în negocierile bugetare actuale, balanța a început să se încline spre mai puține fonduri “etichetate” (de care o țară beneficiază oricum) și mai multe fonduri “ne-etichetate”, respectiv programele de inovație, cercetare, programele care vor constitui acest Green New Deal al Comisiei Europene.

În opinia parlamentarului USR, susținerea României pentru noul cadru financiar multi-anual (MFF) ar putea fi condiționată de integrarea unei liste de proiecte strategice care să fie finanțate prin programele “ne-etichetate”.

Redăm mai jos comunicatul europarlamentarului USR, Clotilde Armand:

”2020 este un an important la nivel european: bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani acum se negociază. Vestea bună este că România are drept de veto – bugetul este aprobat cu unanimitatea statelor membre, iar rezultatul negocierilor nu poate fi decât un compromis în care fiecare stat își va găsi o parte din interese.

Cât de mare va fi această parte depinde de modul în care vom ști să negociem. Din acest motiv, îmi permit să atrag atenția guvernului Orban asupra unei strategii cu rezultate.

Sunt 2 tipuri de fonduri de care poate beneficia România: fonduri cu eticheta “România”, cum sunt fondurile de coeziune, pe care nimeni nu poate să ni le ia, dar pe care (din păcate!) putem să nu le absorbim, și tipul al doilea mai dificil pentru noi: fondurile pentru care suntem în competiție cu celelalte state membre, fonduri fără o etichetă națională și pe care nu reușim să le câștigăm.

Un exemplu sunt fondurile de cercetare din programul Horizon 2020, din care Germania a absorbit 19%, iar România 0.45%. Puținele proiecte românești reușesc cu greu să se încadreze la criteriul de “excelentă” al acestui program.

În negocierile bugetare actuale, balanța a început să se încline spre mai puține fonduri “etichetate” și mai multe fonduri “ne-etichetate”, respectiv programele de inovație, cercetare, programele care vor constitui acest Green New Deal al Comisiei Europene.

Personal am negociat deja să se țină cont de echilibrul geografic în selectarea proiectelor pentru a asigura o repartiție echitabilă între regiunile Europei, în particular între Vest și Est. A include acest criteriu în pachetul bugetar nu va fi însă suficient pentru a rezolva problema.

Trebuie ca la nivel guvernamental să avem o abordare pragmatică. Nu ne vom putea opune total acestor noi tendințe pentru bugetul european. Putem însă să ne condiționăm acordul. Susținerea noastră pentru noul cadru financiar multi-anual (MFF) ar putea fi condiționată de integrarea unei liste de proiecte strategice care să fie finanțate prin programele “ne-etichetate”.

De exemplu: să fie inclusă în Horizon 2020 o listă de proiecte strategice pentru România în domeniul cercetării. Este propunerea pe care o supun atenției guvernului Orban. Nu va fi suficient să repetăm că ne dorim menținerea fondurilor de coeziune la un volum ridicat. Trebuie să găsim metode de a capta fondurile disponibile din celelalte programe.

Este o negociere importantă, la care toți, europarlamentari, guvern, șef de stat, trebuie să lucrăm și să ne coordonăm.”