Clubhouse: punctul de start al altor idei sau o idee total nouă? Cum protejezi o idee revoluționară

Una dintre cele mai recente aplicații care a câștigat popularitate în rândul utilizatorilor de iPhone este Clubhouse. Aceasta a reușit să îmbine elemente de utilizare de la mai multe aplicații care există deja, printre care amintim Zoom sau chiar Facebook, dar a adus și un element de noutate, utlizatorii putând să își creeze cont doar pe bază de invitație în aplicație.

Împrumutând de la Zoom posibilitatea de a crea conferințe audio cu mai mulți utilizatori în același timp, iar de la Facebook posibilitatea de a crea camere de discuții, Clubhouse a reușit într-o perioadă foarte scurtă să ajungă la un număr de 8,1 milioane de utilizatori.

Nefiind o idee în totalitate nouă pe piața aplicațiilor mobile, Clubhouse s-a luptat cu nume uriașe din industrie precum: Telegram, Facebook, Spotify sau chiar Twitter.

Digitalizarea accentuată a adus pe lângă numeroase avantaje mediului de business, și numeroase prejudicii. Astfel, o idee care care nu este protejată la momentul potrivit, se poate transforma în sursa de inspirație pentru alte entități. Dacă te întrebi cum ai putea proteja o idee revoluționară pentru ca altcineva să nu se inspire din modelul aplicației tale, iată de ce ai putea ține cont:

Pentru a-ți putea face o idee despre probabilitatea ca orice afacere să se lovească de o eventuală încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, trebuie să știi că în ultimii ani ponderea bunurilor piratate a crescut de la 1,85 la 1,95% la nivel mondial, conform Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD).

Acest aspect se traduce prin necesitatea companiilor de a-și salva viitorul prin protejarea activelor de IP în timp util, indiferent că vorbim despre mărci, brevete sau aplicații.

Copierea mărcilor, diluarea acestora, cumpărarea numelor de domeniu care mai apoi sunt vândute companiei care deține o marcă având nume similar, dar și utilizarea neautorizată a drepturilor de autor în diferite contexte sunt doar câteva dintre cele mai des întâlnite practici de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, conform unui articol publicat de World Intellectual Property Office (WIPO).

Câte asset-uri de proprietate intelectuală putem proteja pentru o aplicație?

Codul sursă

În spatele fiecărei aplicații se află un cod sursă după care aceasta este construită și care în mod obligatoriu trebuie protejat pentru a nu te lovi de o eventuală încălcare a drepturilor de autor. Regula de bază a acestui cod sursă este ca el să nu fie unul de tip open source, ceea ce înseamnă că acest cod sursă poate fi redistribuit și modificat în mod gratuit.

Protejând codul sursă din spatele unei aplicații, te vei asigura ca ideea ta va fi în siguranță, că nimeni altcineva nu o va folosi în avantajul său comercial. Codul sursă intră în categoria copyright și poate fi protejat în România în cadrul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA). Spre deosebire de mărci, drepturile de autor sunt acoperite prin Convenția de la Berna, indiferent de țara în care depui spre înregistrare, atât timp cât acea țară face parte din convenție.

Singurul aspect care ar putea fi luat în calcul în acest caz poate fi preluarea întregului cod sursă, modificarea a câtorva linii de cod și înregistrarea noului cod ca atare. Acesta reprezintă singurul mod în care cineva ar putea “fura” un cod sursă și a-l implementa având la baza propria ta idee.

Ține minte că simpla modificare a unei singure linii de cod este suficientă pentru ca altcineva să poată înregistra o idee aparent “nouă”.

Design-ul aplicației (interfața)

Întregul design al aplicației care ascunde codul sursă trebuie și el protejat, protecția luând forma unui desen industrial. De cele mai multe ori, dezvoltatorii de aplicații apelează la ceea ce specialiștii numesc similaritate, ceea ce creează confuzie în rândul consumatorilor.

Trebuie să țineți cont de faptul că această creare a confuziei în rândul consumatorilor este foarte ușor de realizat, iar aceștia din urmă nu oferă o foarte mare atenție asupra informațiilor de tipul: cine a dezvoltat această aplicație sau dacă această aplicație este asemănătoare cu o alta care există deja în acel moment pe piață.

Numele aplicației

Următorul pas pe care ar fi indicat să îl faci în calitate de start-up al unui serviciu de tip consumer, este să îți protejezi numele sub care funcționează aplicația. În acest mod, vei ști că indiferent de circumstanțe, numele tău nu va avea de suferit, iar diferiți terți nu îl vor putea utiliza în propriul avantaj.

În ceea ce noi numim marcă intră atât numele aplicației, cât și logo-ul (dacă există), astfel vom proteja două tipuri de mărci, o marcă verbală care conține doar numele aplicației, și o marcă combinată care conține numele împreună cu logo-ul.

Marca ar fi indicat să fie protejată în toate țările în care este disponibilă aplicația online pentru descărcare și/sau achiziționare, iar dacă aducem în discuție un shop online, este necesar să protejăm și clasa în funcție de activitatea magazinului online.

În acest sens îți recomandăm să te familiarizezi cu ce înseamnă clasificarea de la Nisa în funcție de care se pot înregistra mărcile. Nimeni nu îți poate garanta că ideea ta va fi în totalitate a ta, doar dacă te vei asigura că îndeplinești aceste reguli ale drepturilor IP de bază și ești dispus să lupți pentru ce e al tău.

Concluzionând, orice producător de aplicații trebuie să aibă în vedere câteva aspecte, pentru a se asigura că viitorul atât din punct de vedere al notorietății, cât mai ales din punct de vedere financiar va fi în regulă. Astfel, protejarea activelor de proprietate intelectuală din timp și cu ajutorul unui specialist de proprietate intelectuală va salva timp și bani.

Notă: Paul Cosmovici este managing partner la Cosmovici Intellectual Property

Sursa Foto: Unsplash.com